Universul în care trăim este foarte mare, indiferent de ce unități de măsură folosim, cuprinzând o multitudine de lumi. Una din întrebările pe care ni le-am pus mereu a fost: Suntem singuri în Univers?, iar la această întrebare chiar și cele mai conservatoarea estimări sugerează că în infinitul spațiului ar trebui să găsim alte forme de viață. De aceea se naște o altă întrebare: Unde e toată lumea?. Cum de până în acest moment nu am reușit să găsim nicio dovadă, fie ea transmisiune radio sau sondă spațială, care să aparțină unei alte civilizații inteligente?
Alexander Berezin are răspunsul
Alexander Berezin, expert în fizică teoretică al Universității Naționale de Studii în domeniul Tehnologiilor Electronice din Rusia, crede că a dat un răspuns acestei întrebări, notează Science Alert. Cele două întrebări de mai sus, prima legată de șansele mari de a mai exista viață inteligentă în Univers în afara speciei umane și cea de a doua legată de lipsa indiciilor legate de acesta, au fost unificate de către Enrico Fermi și Michael H. Hart în paradoxul care le poată numele. Într-un manuscris care nu a trecut prin procesul de peer review, Berezin explică că el a identificat o soluție banală și care nu are nevoie de asumpții controversate pentru Paradoxul lui Fermi, dar care se poate dovedi greu de acceptat pentru omenire, implicând un destin mult mai teribil decât exctincția speciei noastre.
Nu ,,vedem
Prima asumpție a explicației oferite de fizician este legată de faptul că nu contează natura celorlalte civilizații pe care le-am putea întâlni. Acestea putând fi organisme biologice, conștiințe colective sau ființe artificiale. Cea de a doua premisă de la care pleacă Berezin este legată de capacitatea noastră de a identifica alte civilizații, el explicând că aceasta este limitată la o anumită distanță în jurul planetei noastre. El explică faptul că, deși ar putea exista alte forme de viață în Univers, dacă ele nu reușesc să lase urme în perimetrul nostru de observație, atunci acestea vor rămâne în continuare necunoscute nouă.
Furnicile universului
Din acest punct, se conturează destinul tragic prevăzut de Berezin. Astfel, el este de părere că prima civilizație care atinge capabilități de zbor interstelar ar putea să își elimine competiția pentru a-și alimenta expansiunea. Alexander Berezin este de părere că o civilizație nu va face eforturi conștiente și active pentru a elimina celelalte civilizații, pur și simplu aceasta nu va avea vreo motivație pentru a proteja civilizațiile mai puțin dezvoltate. Fizicianul compară această situație cu cea a unei echipe de demolări care nu este preocupată de un mușuroi de furnici atunci când trebuie să demoleze un bloc. Suntem noi furnicile în acest scenariu? Berezin nu susține această opinie, din contră, el este de părere că noi suntem viitorul pericol al vieții pe scară universală. El este de părere că distrugerea pe care am putea să o aducem pe scară universală nu va fi cauzată în mod conștient. Aceasta va fi rezultatul unor sisteme politice și economice sau chiar al tehnologiei create de noi. (sursa:descoperă.ro)
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!