Dacă îi întrebi pe tinerii români care este ziua în care sărbătoresc dragostea și fac cadouri iubiților sau iubitelor, îți răspund, fără a sta pe gânduri, Valentines Day - sărbătoarea de import care s-a transformat în ultimul timp într-o adevărată desfășurare de forțe atât pentru cuplurile aflate în căutarea darului ideal, dar și pentru comercianți care speculează din plin noua modă. Puțini sunt cei care își amintesc că românii au propria sărbătoare a dragostei, la doar câteva zile după Valentines Day. Este vorba despre autohtonul Dragobete.
Cap de Primăvară
Dragobetele este sărbătorit, încă de pe timpul dacilor, pe 24 februarie și reprezintă atât o celebrare a iubirii, cât și un moment de renaștere a naturii. Există numeroase legende și obiceiuri dedicate acestei sărbători, unele păstrate și astăzi în colțurile țării noastre. Despre Dragobete se spune că ar fi patronul iubirii și al bunei dispoziții românești. Unii îl numesc și Cap de Primăvară, Logodnicul Păsărilor sau Grangurul, dar cu toții se pun de acord atunci când vine vorba despre înfățișarea și caracterul său - el este un flăcău voinic, frumos și bun la suflet.Legendele spun că este fiul Babei Dochia, personaj cunoscut al mitologiei autohtone legat tot de începutul primăverii. Există însă și povești care îi atribuie această identitate ciobanului Dragomir care o însoțește pe Dochia în călătoriile ei sau unui voinic nemuritor, pe jumătate om, pe jumătate înger pe care oamenii, căzând în păcat, nu îl mai pot vedea.
În trecut, fetele și băieții din sat se îmbrăcau cu straie curate, de sărbătoare, și plecau de Dragobete în pădure unde culegeau ghiocei și violete pe care le aduceau apoi acasă și le așezau la icoane. Se credea că florile culese în această zi a anului au puteri magice, motiv pentru care erau folosite în diferite farmece și ritualuri de dragoste. Un alt obicei a stat la baza zicalei "Dragobete sărută fetele". Tinerele porneau în goană prin sat, iar băieții care le îndrăgeau le urmăreau și le prindeau, apoi furau un sărut în văzut întregului sat. Acest gest se transforma într-o promisiune de dragoste care trebuia onorată pe tot parcursul anului.
Descântece de dragoste
Conform anumitor superstiții din bătrâni, cei care nu sărbătoreau această zi erau pedepsiți să nu poată iubi în acel an. Bătrânii credeau că în această zi păsările își aleg perechea pe viață și se urnesc în construirea cuiburilor. La sfârșit de iarnă și început de primăvară, Dragobete oficia nunțirea păsărilor în cer. Sacrificarea animalelor este interzisă în această zi. În rostul împerecherii păsărilor nu ai voie să intervii, se crede. În anumite zone ale țării, în această zi, tinerii își unesc destinele prin logodnă, promițându-și credința și iubire. Fetele nemăritate așteptau Dragobete și pentru a face ritualuri de înfrumusețare sau pentru a-și vedea încă o dată ursitul. Ele adunau neaua netopită, pe care o numeau "zăpada zânelor", o topeau și o foloseau în descântece de dragoste sau se spălau pe față cu ea pentru a deveni atrăgătoare ca acele ființe supranaturale. Altele își puneau busuioc sfințit sub pernă, ca de Bobotează, pentru a afla cine este tânărul de care se vor îndrăgosti.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!