Sfânta Sofia din Istanbul a redevenit de azi moschee, după 86 de ani
×
Î n c h i d e
g a l e r i a
f o t o
Publicitate
Dimensiune font:
Autor: M.EX,
24.07.2020
Sfânta Sofia din Istanbul s-a deschis vineri ca moschee pentru prima dată după 86 de ani, relatează dpa. Adhan-ul - chemarea credincioșilor musulmani la rugăciune - a răsunat când deja o mulțime de sute de oameni se adunase în fața fostei bazilici creștine din secolul al VI-lea.
Măsurile de distanțare pentru evitarea răspândirii coronavirusului au fost ignorate în bună măsură. Oamenii s-au așezat pe șaluri și covoare în piața dintre Sfânta Sofia și Moscheea Albastră, iar la barierele de securitate s-au adunat alte zeci care doreau să intre.
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, care a făcut deja joi inspecția finală a edificiului, a sosit la Sfânta Sofia împreună cu soția sa Emine. Erdogan, care purta o mască, mai era însoțit și de Ali Erbas, șeful principalei autorități religioase Diyanet, și de alți membri ai cabinetului. Șeful statului turc, care a semnat la 10 iulie decretul care transforma muzeul Sfânta Sofia în moschee, a declarat că ''visurile tinereții sale'' au devenit realitate.
Un panou verde cu inscripții aurii în turcă, arabă și engleză afișează acum noua denumire: Marea Moschee Hagia Sophia. Podeaua este acoperită cu un covor de culoare turcoaz aprins, iar perdele albe acoperă, la ora rugăciunii musulmane, mozaicurile cu icoanele Fecioarei Maria sau pruncului Iisus și alte simboluri creștine. Schelele pentru lucrările de restaurare la monumentul din patrimoniul mondial UNESCO sunt parțial mascate cu un panou mare de culoare maro, cu versete din Coran.
Majoritatea căilor de acces spre moschee au fost blocate, transportul public a fost restricționat și au fost desfășurați 21.000 de polițiști. Guvernatorul metropolei Istanbul, Ali Yerlikaya, a cerut publicului să vină cu patru lucruri: "măști, covoare de rugăciune, răbdare și înțelegere".
Construită de împăratul bizantin Justinian în anul 537, când a fost cea mai mare biserică din întreaga creștinătate, Sfânta Sofia a fost transformată în moschee în 1453 de sultanul Mahomed al II-lea Cuceritorul, după ce otomanii au ocupat Constantinopolul și și-a păstrat acest statut până la decretul din 1934 al lui Mustafa Kemal Ataturk, părintele statului turc modern, laic. În 10 iulie anul acesta, Consiliul de Stat, cea mai înaltă instanță administrativă din Turcia, a anulat decretul respectiv, iar după câteva ore, actualul președinte a semnat un altul, prin care a retransformat edificiul în lăcaș de cult musulman.
Statele Unite, Uniunea Europeană, Rusia, UNESCO și capi ai mai multor biserici și-au exprimat îngrijorarea față de modificare, însă Erdogan a insistat că este vorba despre "un drept istoric și suveran al Turciei" și că vor fi primiți în continuare turiștii și credincioșii de orice confesiune. Mai mult, intrarea va fi de acum gratuită.
Conducătorii ortodocși din SUA și Grecia urmau să țină "o zi de doliu". Arhiepiscopul Epidophoros, întâistătătorul Bisericii Grecești Ortodoxe din Statele Unite, a informat pe Twitter că s-a întâlnit joi cu președintele Donald Trump și cu vicepreședintele Mike Pence pentru a discuta "teama noastră gravă" legată de soarta Sfintei Sofia. Pence a afirmat că SUA vor face apel, alături de ortodocșii greci, ca monumentul "să rămână accesibil ca sursă de inspirație și reflecție pentru orice persoană, de orice credință".
Erdogan a participat în mai, prin videoconferință, la prima recitare a unui capitol din Coran la Sfânta Sofia - atunci încă muzeu - cu ocazia comemorării a 567 de ani de la cucerirea otomană a Constantinopolului. Președintele, care promovează simbolismul otoman și îl glorifică pe sultanul Mahomed Cuceritorul, a afirmat că retransformarea Sfintei Sofia în moschee este "a doua cucerire".
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!