Data de 9 mai a fost aleasã drept Ziua Europei de cãtre Consiliul European de la Milano, din 1985, iar Parlamentul European a recunoscut oficial ziua de 9 mai ca sãrbãtoare oficialã în octombrie 2008. În aceastã zi, toate statele UE arboreazã steagul albastru cu 12 steluțe al UE. Drapelul prezintã un cerc format din 12 stele aurii pe fond albastru. Oficial, stelele simbolizeazã idealurile de unitate, solidaritate și armonie între popoarele Europei.
•De ce 12 steluțe?
Numãrul stelelor nu are legãturã cu numãrul statelor membre, cercul fiind un simbol al unitãții. Existã multe alte legende despre steagul UE. Una dintre ele vorbeºte despre un european stabilit în Asia care, de câte ori privea steaua Venus, se gândea la casa lui din Europa. Aºa ar fi apãrut prima stea pe o propunere de drapel. Dar cea mai mare enigmã rãmâne Arsene Heitz (1908-1989), modestul funcþionar la Consiliul Europei, autorul drapelului. Se ºtie doar cã era curier ºi nu avea mai deloc talent la desen, ceea ce se ºi poate observa din schiþele lui. Probabil a fost ºi el mânat de o inspiraþie divinã când a creat steagul. Într-un interviu acordat revistei franceze Lourdes, în iulie 2004, el a spus cã a creat „brand-ul european“ inspirat de versete ale Apocalipsei ºi Medalia Miraculoasã. Originar din Strasbourg, Heitz a intrat în competiþia lansatã de Consiliul Europei cu peste 20 de modele de drapel. Pânã la forma finalã, a muncit cinci ani. De ce aºa de mult pentru o reprezentare atât de simplã s-au întrebat mulþi. ªi cum de a câºtigat tocmai desenul lui stângaci? Se vorbeºte cã atu-ul lui Heitz era Paul M.G. Levy, directorul de atunci al Serviciului de Presã al Consiliului Europei, cu care era bun prieten. Se spune despre acest baron evreu din Belgia cã ar fi jurat cã se converteºte la creºtinism dacã scapã cu viaþã din rãzboi. Ceea ce s-a ºi întâmplat. El ar fi fost fascinat de o statuie a Fecioarei Maria care avea deasupra capului coroana respectivã. Levy a spus mai târziu cã totul e doar o legendã, de fapt, a aflat despre coroana din Cartea Apocalipsei mult dupã ce a fost ales steagul câºtigãtor. Tot o legendã pare sã fie însuºi Heitz, despre care se scria prin ziare cã, în ciuda faimei sale, nu se ºtie unde locuieºte. Misterul e întãrit ºi de faptul cã nu s-a publicat decât o singurã pozã cu Heitz, ºi aceea pe cartea poºtalã care aniversa împlinirea a 20 de ani de la adoptarea steagului UE.
• Robert Schuman, ,,pãrintele,, UE
9 mai marcheazã ziua istoricã în care a fost pronunțatã declarația Schuman. În cadrul unui discurs ținut la Paris, în 1950, ministrul francez al afacerilor externe de atunci, Robert Schuman, propunea stabilirea unei noi forme de cooperare politicã în Europa, care sã înlãture pentru totdeauna posibilitatea izbucnirii unui nou rãzboi între națiunile Europei.
Viziunea sa era de a crea o instituție europeanã care sã centralizeze și sã gestioneze producția de cãrbune și oțel. Un an mai târziu, a fost semnat tratatul care prevedea crearea unui astfel de organism. Propunerea lui Robert Schuman este consideratã a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.
Prin declaraþia lui de la 9 mai 1950, Schuman a propus unirea industriilor de oþel ºi El a rostit atunci propunerea realizãrii „unei solidaritãþi de facto“ prin punerea bazelor concrete ale „unei federaþii europene indispensabile pentru menþinerea pãcii“. Germania ºi-a dat acordul de a deveni partenerul Franþei. La ora 16,00, în aceeaºi zi de 9 mai 1950, în Salonul Orologiului din Quai d’Orsay, Robert Schuman citea proclamaþia care prin îndrãzneala ei avea sã schimbe destinul Europei. Franþa ºi Germania decideau sã punã în comun rezervele de cãrbune ºi oþel ºi invitau toate þãrile europene interesate sã li se alãture. Printre fondatori s-au numãrat ºi Belgia, Italia, Luxemburg ºi Þãrile de Jos. Pentru unii, planul Schuman era utopia unui „aventurier politic“, pentru alþii un vis nebunesc.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!
Cotidianul omului s�n�tos
