Angajaţii DAS, oamenii cu suflet mare care au grijă de persoanele fără adăpost

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: M.Ex., 09.04.2020

• Nouă oameni au în aceste zile grijă, pentru siguranţa noastră a tuturor, de cei pe care mulţi îi consideră doar nişte „boschetari“
Nu sunt mulţi, nouă oameni – cinci supraveghetori, un asistent social, un coordonator, un asistent medical şi un medic este personalul care lucrează în acest moment în Centrul pentru persoane fără adăpost. Ei sunt cei care în aceste zile au grijă de o categorie de oameni de care cei mai mulţi dintre noi uită sau nu vor să ştie, sunt persoanele fără adăpost. Este locul de muncă în care trebuie să ai anumite competenţe, dar şi multă compasiune şi nervii tari. În spatele fiecarui om găzduit de centru este o poveste tristă, un lung şir de alegeri proaste care au dus nu numai la lipsa unui «acasă», ci şi la dependenţe ca alcoolul, de care nu reuşesc să scape, şi care i-au dus în acel loc. O parte dintre ei, este adevărat foarte puţini, încearcă să se reintegreze în societate, să aibă un loc de muncă. Ceilalţi au renunţat să mai lupte pentru ei, vor doar să primeasca ceva şi să fie lăsaţi să facă ce vor şi când vor. Poveştile despre ei au mai fost spuse, dar poveştile celor care în fiecare zi au grijă de aceşti oameni, mai ales în această criză, mai puţin. Lor şi tuturor celor care lucrează în această perioadă în domeniul asistenţei sociale, Primăria Braşov doreşte să le spună: ,,Vă mulţumim, oameni inimoşi ai Braşovului!”.

Marginalizare socială, adicţii, tensiuni şi omenie

„Persoanele fără adăpost, dincolo de această pandemie, sunt o categorie foarte, foarte vulnerabilă. Marginalizarea socială este pe primul loc, majoritatea vin cu diverse adicţii li probleme sociale, este foarte greu să gestionezi fiecare persoană în parte, pentru că trebuie să te ocupi de fiecare individual, pentru a avea rezultate. Şi este o mare diferenţă făţă de modul în care se desfăşura activitatea centrului făţă de perioada normală. Înainte de criză, ei beneficiau de toate serviciile într-un ritm normal, iar odată cu instalarea stării de urgenţă, absolut toate persoanele găsite pe stradă, uneori chiar fără a se verifica dacă au sau nu adăpost, au fost aduse şi găzduite în adăpostul de noapte“, spune Lucian Isaicu, coordonatorul personalului de specialitate care îşi desfăşoară activitatea în Centrul pentru persoane fără adăpost din cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială Braşov (DAS). De aici, spune angajatul DAS, apar toate problemele, pentru că aceia care erau deja beneficiari în momentul instaurării stării de urgenţă au rămas izolaţi şi au înţeles mesajul autorităţilor, în timp ce în ultima vreme centrul găzduieşte tot felul de persoane, care continuă să vină şi să aducă legătură cu exteriorul şi pandemia. Dincolo de riscul de îmbolnăvire, şi cei „ţinuţi sub control“ până acum au probleme, pentru că s-a redus puţin intensitatea comunicării cu ei. „Şi asta este o problemă pentru că majoritatea au adicţii şi beneficiau de programe de consiliere socială psihologică, iar în aceste momente este greu de gestionat această situaţie, cu atât mai mult cu cât numărul celor cazaţi în cămin este acum în continuă creştere. Noi încercăm să restricţionam pe cât posibil ieşirile lor, dar pe de altă parte ei consideră că le sunt încălcate drepturile şi am avut deja ameninţări că vom fi daţi în judecată pentru că nu-i lăsăm să iasă. Avem situaţii legate de acest aspect zilnic, frecvenţa acestor tensiuni e în continuă creştere, plecând de la violenţa verbală şi ajungând până la cea fizică, inclusiv între ei. Nu este uşor pentru nimeni să stea atâtea zile izolat într-o încăpere, ei aveau tot felul de activităţi în oraş, de exemplu adunau chiştoace pentru a-şi face rost de ţigări, iar acum nu mai pot face asta şi întră în sevraj, pentru că sunt dependenţi de fumat. Noi încercăm să gestionăm cum putem situaţii de acest fel, le mai cumpărăm chiar şi noi ţigări, dar este foarte greu“, explică situaţia coordonatorul centrului, care spune însă că umanitatea contează cel mai mult în rezolvarea situaţiilor apărute, uneori chiar violente.

„Suntem ameninţaţi verbal, dar şi agresaţi fizic“

„De la începutul stării de urgenţă, numărul abuzurilor şi ameninţărilor este în continuă creştere. Având experienţa în asistenţă socială şi, mai nou, şi pe partea medicală, încercăm să gestionăm aceste situaţii ramânând în primul rând oameni. Este foarte greu, cu unii reuşim, cu alţii, din păcate, nu. De exemplu, zilnic avem distrugeri de încuietori, mobilier, iar unii ne asigura că dacă îi mai ţinem mult, vor distruge tot ce a mai rămas întreg. Suntem ameninţaţi verbal, dar şi agresaţi fizic. Unii ne ameninţă că ştiu unde locuim sau că vor ,,avea grijă” de familiile noastre. Discutăm cu fiecare în parte şi încercăm să găsim acele soluţii care să îi calmeze şi să accepte atât izolarea, cât şi respectarea anumitor reguli. O soluţie ar fi că ordonanţa care obligă autoritatea publică locală să îi găzduiască să fie completată şi cu o soluţie de sprijin social şi psihologic, pentru că ei sunt obişnuiţi cu asistentul social, acesta cunoaşte problemele din spatele fiecărei persoane care este în centru şi gestionează mult mai uşor situaţia, iar dacă
s-ar face astfel, riscurile ar fi mai puţine“, adaugă Lucian Isaicu.

Un procent de 60-70% respectă regulile

„Un procent de 60-70% respectă regulile şi nu ies, iar pe aceştia noi îi ajutăm, inclusiv la cumpărături. Sunt unii care au surse de venit, sunt şi unele persoane vârstnice în adăpostul de noapte, şi trebuie să gestionăm şi această situaţie, pentru că nu poţi să îi refuzi unui om dreptul de a-şi cumpără ceva. Avem de asemenea şi câteva persoane care au loc de muncă, au adeverinţă de la angajator şi automat ei trebuie să părăsească clădirea şi să se întoarcă, iar aceştia sunt consiliaţi şi informaţi cu privire la măsurile de protecţie pe care trebuie să le ia atât pentru ei cât şi pentru cei din jur. Ei au înţeles aceste lucruri, poartă mănuşi şi măşti atât la deplasarea către locul de muncă, cât şi la întoarcere, sunt dezinfectaţi şi monitorizaţi. Vrem, pe cât posibil, să menţinem o stare de normalitate în toată nebunia asta şi în tot haosul instituţional“, mai spune el.

Mai multă toleranţă şi solidatitate!

Mesajul sau pentru comunitatea braşoveană? „Să fie mai toleranţă şi să fie solidară. Este uşor să arunci cu noroi asupra unei persoane neştiindu-i drama, trecutul, statutul de la un anumit moment. Fiecare suntem oameni, fiecare avem probleme, dar că să putem reuşi noi, aici, la Centrul pentru persoanele fără adăpost, trebuie în primul rând că oamenii din comunitate să ne sprijine. Comunitatea percepe o singură noţiune, cea de «boschetar», şi aici se termină toată povestea. Însă să ştiţi că sunt mulţi foşti beneficiari care au fost reintegraţi, care sunt în comunitate, şi despre care comunitatea nici măcar nu ştie că aceştia au fost beneficiari ai serviciilor sociale şi că la un moment dat au trăit o dramă. Ce trebuie să facă braşovenii? „Să se protejeze cât mai mult şi să stea în case. Iar cei care consideră că ne pot ajută sub orice formă, să o facă“.

Beneficiar şi angajat al centrului

Doru Urzică are 63 de ani, este de profesie subinginer, şi spune doar că „viaţa ne rezervă uneori şi surprize neplăcute“, atunci când încercăm să aflăm cum a ajuns să fie beneficiar al Centrului pentru persoane fără adăpost. De un an de zile este beneficiar, iar de cinci zile este angajatul Centrului, că şi supraveghetor, şi ajută la îngrijirea celor care îi sunt colegi. „Sunt unul dintre beneficiarii Centrului şi de curând am devenit angajat în cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială a Primăriei Braşov că supraveghetor. Nu e uşor să fii şi beneficiar, şi angajat, dar faptul că faci bine şi poţi să-i ajuţi pe oamenii de aici nu te oboseşte şi face lucrurile mai uşoare. Shakespeare a zis «decât să compătimeşti, mai bine ajuţi»“, spune el.

Post permanent al Poliţiei Locale

Pentru a îi proteja pe angajaţii centrului, dar şi pe cei care locuiesc acolo de ieşirile unora dintre beneficiari, Poliţia Locală are un post permanent la centru. „E destul de dificil să fii poliţist local aici, deoarece probleme există, sunt oameni cu probleme sociale, sunt oameni care nu respectă anumite reguli de izolare, dar facem făţă, gestionăm bine situaţia. Am avut situaţii în care a trebuit să intervenim, pentru că erau recalcitranţi, au sărit la îngrijitori ţi la persoanele care le ajută, însa cei recalcitranţi au fost calmaţi şi s-a luat măsură sancţionarii lor. E normal să ne temem de expunerea la virus pentru că şi noi avem familii acasă, avem batrâni şi copii, este o perioadă dificilă pe care sperăm să o trecem cu bine, dar ne continuăm activitatea, că toată lumea care se află pe baricade. Sfatul meu pentru braşoveni este să stea acasă, să-şi vadă de treburile de acasă, pentru că aşa este normal, şi să respecte ordonanţele, pentru că deciziile se iau la nivel naţional şi toată lumea trebuie să le respecte“, spune Adrian Dinu, Poliţia Locală Braşov.

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: