Culturile de cartof au scăzut la Braşov de 7 ori în 30 de ani

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Mihaela Parghel, 26.02.2020

• De vină sunt costurile prea mari de producţie în raport cu profitul, spun reprezentanţii Direcţiei Agricole a Judeţului Braşov
Cunoscut odinioară ca unul dintre principalele judeţe producătoare de cartofi, azi Braşovul nu mai reuşeşte să acopere nici măcar o mică parte din necesarul de consum al populaţiei. În ciuda faptului că producţia de cartof din 2019 a crescut sensibil faţă de anul anterior, braşovenii cumpără, în continuare, mai mult cartofi de import. Situaţia nu este mai bună nici când vine vorba despre cultivarea sfeclei de zahăr. Suprafeţele cultivate au scăzut drastic în ultimii ani. Dacă în cazul cartofilor, de vină sunt costurile prea mari de producţie, în raport cu profitul, reprezentanţii Direcţiei Agricole a Judeţului Braşov spun că atunci când vine vorba despre sfecta de zahăr, lipsa de interes a producătorilor este cauzată de starea de insolvenţă în care se află Fabrica de Zahăr Bod, care nu mai poate prelua, la preţuri bune, sfecta cultivată în judeţul Braşov.

Suprafeţele cultivate cu cartof au scăzut de şapte ori, din 1990 până acum

În începutul anilor 90, Braşovul era principalul judeţ cultivator de cartof, din România. Directorul executiv adjunct al Direcţiei Agricole, Mihail Gyero-Popa, spune că în 1990, 20.000 de hectare de teren din judeţ erau cultivate cu cartof. Aproape 30 de ani mai târziu, suprafeţele cultivate cu cartof au scăzut de şapte ori, până la 2.900 de hectare, în 2019 – 2020. Explicaţia specialiştilor pentru această situaţie este una relativ simplă: totul se reduce la profitabilitatea acestui tip de cultură. „Preţul pentru cultura de cartof este mare. În ţările Uniunii Europene producţia este puternic subvenţionată, astfel că, din păcate ajung, pe pieţele noastre cantităţi foarte mari, la preţ mult mai mic faţă de cel de producţie al cultivatorilor din România. Din această cauză producătorii nu reuşesc să vândă la preţ convenabil, nu fac profit şi ca atare, renunţă la această producţie“, a explicat directorul exe-cutiv al Direcţiei Agricole Braşov, Mihail Gyero-Popa.

Producătorii de sfeclă de zahăr renunţă la această cultură, din cauza Fabricii de la Bod

Şi culturile de sfeclă de zahăr au scăzut dractic în ultimii ani. În acest caz însă, producătorii din Braşov, au preferat să se îndrepte spre alt tip de culturi, în contextul în care Fabrica de zahăr de la Bod a adunat în ultimii doi ani, datorii mari la furnizori. Aşa se face că de la 3.200 de hectare cultivate în 2018, suprafaţa a scăzut anul trecut la 1970 hectare, iar tendinţa de scădere accentuată se va menţine şi în anii următori, după cum estimează specialiştii în agricultură. „Chiar dacă producţia la hectar a crescut în 2019, undeva la 40.000 de kg faţă de 30.000 de kilograme în 2018, cred că în continuare va scădea suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr. Modul cum a funcţionat în ultimii ani Fabrica de zahăr de la Bod (aflată acum în insolvenţă, n.r), dar şi conjunctura pieţii, respectiv preţul foarte mic al zahărului, au făcut ca acesşi cultivatori de sfeclă să nu fie plătiţi la timp. O parte din ei s-au reorientat spre alte culturi, iar alţii au încheiat contracte cu fabrica din Luduş, pentru a livra acolo, însă cu profit mai mic, dat fiind şi distanţa mare“, a explicat directorul executiv al DAJ Braşov, Mihail Gyero-Popa.

45% din suprafaţa agricolă a judeţului este ocupată de plante de nutreţ

În prezent, judeţul Braşov mai are 284.406 hectare de teren agricol, dintre care 163.413 hectare sunt de păşuni şi fâneţe, 119.406 hectare teren arabil, 1.584 hectare de livezi şi arbuşti şi 3 hectare de vii şi hamei. Din suprafeţele cultivate, agricultorii preferă, în acest moment, plantele de nutreţ, care sunt cultivate de 43.408 hectare. Pe 11.530 de hectare este cultivată orzoaica de primăvară, pe 15360 grâu de primăvară şi 3.000 de hectare, porumb de boabe. Specialiştii în agricultură spun că dincolo de culturile de cartof şi sfeclă de zahăr, care au scăzut ca suprafaţă cultivată, într-o situaţie sensibilă se află culturile de porumb, din cauza producţiei reduse la hectar, cauzate de condiţiile meteo. Pe de altă parte, au crescut suprafeţele cultivate cu rapiţă şi soia boabe, întrucât acestea au condiţii meteo prielnice. Soia boabe se cultivă la Braşov, şi în toată România, de altfel, doar în varianta convenţională, în ciuda faptului că aduce o producţie la hectar cam la nivelul a 60% faţă de cea din seminţe modificate genetic.

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: