Evaluarea resursei de apă din acumularea Tărlung în contextul schimbărilor climatice
×
ďż˝ n c h i d e
g a l e r i a
f o t o
Dimensiune font:
Autor: M.Ex.,
27.11.2019
Acumularea Tărlung reprezintă principala sursă de apă pentru una dintre cele mai dinamice zone urbane din România, aria metropolitană Brașov (asigurând 90% din necesarul de apă al zonei metropolitane). Ca urmare a creșterii incidenței evenimentelor extreme din ultimii ani (de exemplu în iunie și aprilie 2018, când apa furnizată de acumularea Tărlung a devenit inutilizabilă pentru două săptămâni din cauza înregistrării unor ploi abundente care au condus la scurgeri mari de suprafață – https://www.apabrasov.ro/ro/pagini/comunicat.html - Comunicare făcută de Compania Apa Brașov), autoritățile locale au nevoie de instrumente care să îi sprijine și să îi îndrume în elaborarea strategiilor pentru o gestionare durabilă a resurselor de apă.
În acest context în cadrul proiectului CLISWELN (https://www.hzg.de/ms/clisweln/, http://clisweln.info/climate-services-for-the-water-energy-land-food-nexus/results/) s-a dezvoltat un model hidrologic pentru bazinul hidrografic Tărlung amonte de acumulare care permite observații legate de variația debitelor în contextul scenariilor climatice adoptate. Au fost adoptate 4 scenarii climatice locale, derivate din două scenarii globale, unul moderat, RPC45 și unul extrem, RPC85 și două modele climatice regionale, respectiv REMO (derivat din modelul global ICECH-EC-EARTH și elaborat de Institutul Max-Planck – Centrul de Servicii Climatice Hamburg, Germania) și CLM 4-817 (derivat din modelul global MPI-ESM-LR, elaborat de CLM Comunity).
În cadrul celor patru scenarii adoptate regimul precipitațiilor nu va suferii modificări majore, valorile medii multianuale fiind apropiate față de cele istorice, variația fiind în general de ± 10%. Ca notă generală, se poate spun că în scenariile analizate nu se vor produce modificări majore ale regimului pluviometric în schimb s-a observat o accentuare a precipitațiilor extreme, reflectată de contribuția mai mare a ploilor excepționale la volumul total de precipitații. Cu privire la temperaturi s-a observat că temperaturile medii au crescut în perioada 1961-2013 cu 1 C˚, iar în intervalul 2020-2099 se preconizează o creștere a temperaturii medii cu cca. 1 C˚, pentru scenariile REMO45 și CLM45, și de cca. 2,5 C˚ pentru scenariile REMO85 și CLM85. Cumulat cu creșterea temperaturilor medii anuale este preconizată și o creștere accelerată a duratei valurilor de căldură, durata medie putând ajunge până la 80 de zile spre sfârșitul secolului.
Prin integrarea scenariilor climatice locale în modelul hidrologic s-a observat faptul că cele mai ridicate debite se vor înregistrează primăvara, în această perioadă scurgerea pe albie fiind de 2-5 ori mai mare comparativ cu cea înregistrată în celelalte anotimpuri.
Pentru intervalul 2020-2100 prin interogarea modelului hidrologic s-a observat o creștere a numărului de luni cu deficit de apă. În acest context va fi necesară suplinirea necesarului de apă din foraje. Acest lucru va conduce implicit la un consum de energie mai mare fapt ce se poate reflecta în creșterea prețului pe metrul cub de apă precum și al emisiilor de GHG (gaze cu efect de seră).
Mai multe informații legate de rezultatele obținute în cadrul proiectului se pot accesa la următoarele adrese:
https://www.hzg.de/ms/clisweln/
http://clisweln.info/climate-services-for-the-water-energy-land-food-nexus/results/
Pentru informații suplimentare referitoare la implementarea acestui proiect, vă rugăm să contactați echipa proiectului:
Telefon/Fax: 0268419936/0268415338
Email: icasbv@rdsbv.ro / cntudose@yahoo.com.
Autor: dr. ing. Nicu Constantin Tudose
Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!