3 scenarii pentru fosta platformă Rulmentul

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: M.Ex., 12.09.2019

• Ipotezele propuse se bazează pe nevoile actuale şi viitoare de dezvoltare a zonei, corelate cu o analiză a pieţei imobiliare şi de afaceri din zonă, dar şi cu 14 studii de caz ale unor modele de succes de regenerare urbană din lume
Primăria Braşov ia în calcul trei scenarii pentru regerarea urbană fostei platforme industriale Rulmentul. Scenariile au fost puse la dispoziţie de firma de consultanţă angajată de banca Mondială, în contractul de asistenţă tehnică pentru dezvoltare urbană, încheiat cu Primăria Braşov. Terenul de la Rulmentul are o suprafaţă de 31,3 hectare, o parte fiind proprietatea Municipiului Braşov, o parte proprietatea statului, dar în administrarea municipiului. Scenariile se bazează pe nevoile actuale şi viitoare de dezvoltare a zonei, corelate cu o analiză a pieţei imobiliare şi de afaceri din zonă, dar şi cu 14 studii de caz ale unor modele de succes de regenerare urbană din lume.

Scenarii gândite de consultantul Băncii Mondiale

Cele trei scenarii sunt diferenţiate în principal de raportul dintre clădirile existente şi cele nou-construite şi de spaţiul verde creat, însă toate au în vedere funcţiuni de tip rezidenţial, birouri (inclusiv un sediu de servicii publice, care poate găzdui, de exemplu, birouri ale primăriei), un centru comercial de dimensiuni mai mici decât un hypermarket sau un mall, un centru sportiv, maga-zine mici la parterul blocurior (şi spaţii comerciale care să favorizeze micii întreprinzători în domeiul serviciilor sau micile ateliere), un hotel, un centru medical, o clădire cu utilizare multifuncţională, un parc de distracţii sau tematic, un muzeu tehnic şi un motodrom/teren de sport/zonă în aer liber pentru festivaluri.
În scenariul 1, 61% clădirile existente sunt menţinute şi sunt create 13.3 ha de parcuri şi spaţii verzi.
Scenariul 2 propune menţinerea a 36% dintre clădiri şi o suprafaţă de 14.2ha de parcuri şi spaţii verzi. Acesta este şi scena-riul cel mai valoros - 151 de milioane de euro la finalizare, ca valoare de piaţă, fiind recomandat de specialiţtii Băncii Mondiale. Acest scenariu cuprinde şi o zonă rezidenţială şi este cel mai complet din punct de vedere al funcţionalităţilor.
Scenariul 3 prevede păstrarea doar a 8% dintre clădiri, cele care contribuie cel mai mult la identitatea locului, însă spaţiul verde creşte la 17.5 ha de parcuri, iar abordarea este uşor dife-rită faţă de celelalte două scenarii, zona fiind mai mult un centrul de agrement, cu terenuri de sport, parc de distracţii, un studio de film şi centru expoziţional. Cel de-al treilea scenariu păstrează clădirea şcoală sau grădiniţă şi muzeul, însă nu cuprinde zone rezidenţiale sau clă-diri de birouri (cu excepţia celor necesare administrării zonei).

Cele trei soluţii ajung pe masa Consiliului Local

Reprezentantul consultantului a precizat şi că situaţia analizată este cea actuală, inclusiv estimarea valorii imobiliare a zonei dezvoltate, şi că principalul lucru care reţine Braşovul de la o dezvoltare la fel de accelerată precum Bucureşti, Cluj sau Iaşi, de exemplu, este lipsa unui aeroport. „Datele s-ar putea schimba radical dacă Braşovul ar avea un aeroport“, a precizat Silviana Petre, mana-ging director JLL România, referindu-se în principal la valoarea de piaţă a zonei regenerate. În perioada imediat următoare se va face o prezentare a acestor scenarii în plenul Consiliului Local, după care va supune dezbaterii publice conceptul prezentat, urmând ca ideile cele mai valoroase venite din spaţiul public să fie analizate şi, eventual, introduse în proiectul final. „Scenariile sunt interesante, cred că sunt foarte posibile şi răspund unor necesităţi de perspectivă a Braşovului, consultanţii au o experienţă vastă în toate ţările în care activează, au integrat toate datele rezultate din analiza situaţiei actuale a municipiului Braşov şi au gândit o perspectivă a regenerării urbane şi a dezvoltării viitoare a zonei. Urmează să derulăm o serie de proceduri urbanistice şi cadastrale, să căutăm surse de finanţarea nerambursabilă pentru o serie de funcţiuni de utilitate publică, iar pentru zonele care vizează activităţi co-merciale, să se aplice procedurile legale referitoare la concesiuni sau închirieri către operatori economici interesaţi de aspectul comercial, rezidenţial sau a altor funcţiuni prevăzute în aceste scenarii. Avem în momentul de faţă un punct de plecare, un concept la care să ne raportăm şi care are la bază toate datele şi ingredientele statistice la care va trebui să ne raportăm“, a explicat primarul George Scripcaru.

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: