Aflat la Brașov, mai mult electoral, ministrul pesedist al Apelor și Pădurilor a găsit prilej de ciondăneală cu administrația județeană
Paradoxal, Besălcinul nici nu prea există
Aflat la Brașov, mai mult electoral, ministrul pesedist al Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș, a mimat o vizită de lucru și a aruncat câteva săgeți de la distanță către administrația județeană, condusă de liberalul Adrian Veștea. El a declarat că ține de Consiliul Județean să realizeze lucrările de îndiguire și regularizare a pârâului Besălcin, care este de amplasamentul viitorului Aeroport Internațional Brașov și care, în acest moment, reprezinntă o problemă nerezolvată pentru proiectul de la Ghimbav. Ministrul a venit și cu un angajament semnat în 2011 de CJ, și transmis Ministerului, pentru îndiguirea Besălcinului, prin care își asumă să pună la dispoziția Sta-tului, parcelele de teren afectate. Contactat pe marginea acestui subiect, președintele Consiliului Județean Brașov a explicat că din 2011 și până luna trrecută, admi-nistrația județeană a avut nenumărate discuții în scris și nu numai cu reprezentanții Guvernului care nu au găsit până acum o modalitate de a realiza lucrările, în condițiile în care Ministerul Apelor și Pădurilor are deja în derulare și un contract de proiectare și execuție pentru respectivele intervenții de regularizare și consolidare a malurilor Bârsei și inclusiv a Besălcinului.
Ministrul Apelor spune că CJ Brașov și-a asumat
Prezent la Brașov pentru o întâlnire cu colegii de la PSD, dar și câteva vizite în teren, ministrul Apelor și Pădurilor a ținut să vorbească despre aeroportul de la Ghimbav, venind în fața presei cu un acord semnat în 2011, între Consiliul Județean Brașov și forul pe care îl reprezintă, pe tema indiguirii zonei în care se face construcția. Deneș spune că CJ este cel care trebuie să se ocupe de amenajarea digurilor în anumite zone ale pârâului Bârsa, ce au directă legătură cu terenul aeroportului. În urmă cu mai mulți ani, Consiliul Județean Brașov a predat un studiu de fezabilitate către Apele Române, pentru execuția lucrărilor hidrotehnice de pe râul Bârsa. Practic, se vor amenaja diguri în anumite zone care să poată facilita lucrările la pista de la aeroport. Totodată, Consiliul Județean Brașov și-a asumat un angajament, semnat de către președintele de atunci, ce prevede următorul lucru: «Pentru executarea lucrărilor hidrotehnice de apărare împotriva inundațiilor pe râul Bârsa, în zona localității Ghimbav, județul Brașov, Consiliul Județean Brașov va pune la dispoziție parcele de teren afectate». Noi nu putem executa lucrări pe alte terenuri decât cele care sunt pe domeniul public al statului român. Pe baza acestui angajament, Consiliul Județean transmitea că în perioada următoare va face demersurile de expropriere a acelor terenuri, ca, ulterior, pe acestea, noi să începem să facem investiția de pe râul Bârsa. Din păcate, nu s-au demarat procedurile de expropriere, a declarat ministrul Ioan Deneș. Trag un semnal și chem cetățenii din Brașov să ceară Consiliului Județean să exproprieze acele terenuri. În momentul în care se va finaliza acel lucru, noi vom începe urgent reactualizarea SF-ului, pentru că cel anterior nu mai este valabil, după care vom începe demersurile pentru proiectarea și execuția lucrărilor, a încheiat Deneș. Adresa la care a făcut referire ministrul era din 11 aprilie 2011.
CJ amintește că Ministerul a contractat un constructor
După declarațiile de presă ale ministrului, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a prezentat, la cererea presei, un punct de vedere al administrației județene. Adrian Veștea a făcut o cronologie în ceea ce privește îndiguirea Bârsei și a canalului Besălcin, dar și a discuțiilor purtate, de multe ori în zadar, cu ministerul, în ultimii ani și spune că în acest moment, CJ se află în postura de a nu putea face respectivele lucrări, întrucât ele au fost contractate de Minister și există un contract în derulare pentru ele.
Încă din 2010 - 2011, Consiliul Județean Brașov a pregătit studiul de fezabilitate și celelalte documente, pe care le-a predat ministerului. Încă din septembrie 2011, este aprobat un ordin de ministru prin care se aprobă indicatorii tehnico economici puși la dispoziție de noi. În baza acestora, Ministerul, prin Administrația Bazinală Olt, a făcut achiziția proiectului tehnic pentru respectivele lucrări și a lucrărilor propriu-zise, pentru ca apoi să semneze, la 20 decembrie 2013, și un contract cu un constructor din Constanța., a explicat Adrian Veștea.
Au început contractul, dar au uitat să ceară terenul?
Președintele CJ spune că firma angajată de Administrația Bazinală Olt pentru aceste lucrări a pregătit până acum proiectul tehnic, dată după care însă, s-a descoperit că, de fapt, cineva a spus că vor să li se pună la dispoziție terenul. De aici, a existat o adresă a vechii conduceri a Consiliul Județean, prin care s-a transmis că li se va pune la dispoziție terenul necesar, care nu era în proprietatea admi-nistrației județene și în perimetrul aeroportului. În ceea ce privește zona râului Bârsa, nu Consiliul Județean Brașov trebuia să facă exproprierea, ci Apele Române. Apoi, a apărut o altă idee. Cei de la minister ne-au transmis că se ocupă de apele curgătoare cu un anumit debit. Iar de atunci s-a tot discutat, a declarat Adrian Veștea, care spune că de la momentul când a preluat conducerea CJ a reluat și discuțiile cu Ministerul Pădurilor și Apelor și cu Administrația Ba-zinală Olt, pe marginea îndiguirii Bârsei. La un moment dat s-a vorbit de «spargerea» proiectului, adică noi să ne ocupăm, de Besălcin, iar ei de Bârsa. Dar nu se putea, pentru că deja există acel contract pentru proiectarea și execuția lucrărilor. A fost luată în calcul și varianta unei asocieri între Consiliul Județean Brașov și mi-nister pentru acest proiect, dar nu a fost găsită formula juridică, a declarat Veștea.
Acum, conform ultimelor discuții oficiale cu Ministerul, admi-nistrația națională a cerut din nou predarea suprafețelor de teren afectate de eventualele lucrări, Numai că respectivele suprafețe nu sunt în proprietatea Consiliului Județean. Noi vrem să facem aceste exproprieri dar trebuie să ne comunice traseul exact, întrucât au proiectant în baza unui contract semnat de ABA Olt. Ne pot transmite culoarul de expropriere, astfel încât să ne ocupăm noi de aceste demersuri, a încheiat Veștea.
Beselcinul, de negăsit
Practic, Besălcinul nu este un curs de apă permanent, ci un canal de desecare amenajat de foarte mulți ani, când Ghimbavul nu avea un sistem de colectare a apelor pluviale. Când au început lucrările la aeroport, acesta a fost obturat, iar reprezentanții Administrației Naționale Apele Române au soli-citat devierea acestui canal. Practic, nici eu nu am văzut acest canal, dar cred că este necesar, a declarat Adrian Veștea, după ce a fost întrebat unde este exact acest canal.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!