Vernisajul expoziției Războaie în Bastionul Țesătorilor are loc astăzi, de la ora 18.00, la Bastionul Țesătorilor
Expoziția rămîne deschisă publicului pînă la sfîrșitul lunii august
Șase artiști vizuali selectați din toată țara au avut posibilitatea, în luna iulie, să învețe tehnica tradițională de țesut la război de la șase artizane, să se documenteze asupra motivelor tradiționale și să valorifice aceste lucruri prin realizarea unor tapiserii după o lucrare proprie propusă. În selecția artiștilor, organizatorii au căutat, pe lîngă originalitatea propunerilor și posibilitatea de transpunere a lucrării în tehnica tapiseriei, o cît mai mare diversitate a mediilor de creație. Vernisajul expoziției va avea loc astăzi, de la ora 18.00, la Bastionul Țesătorilor. Expoziția va rămîne deschisă publicului pînă la sfîrșitul lunii august. Proiectul Războaie în Bastionul Țesătorilor facilitează și promovează creația unor lucrări de artă contemporană care să integreze tehnica țesutului la război din zona Branului, element de patrimoniu imaterial.
Cine sînt artiștii firului de ață
Ca artist, aleg să fiu parte a unor proiecte de tip experimental, pentru că acestea îmi oferă ocazia de a întîlni situații noi și provocatoare, în care oamenii își pot testa limitele, a spus Dorina Horătău, una dintre artistele expozante. Artista are un doctorat în domeniul artelor vizuale și este conferențiar universitar titular la UNARTE București. A lucrat alături de Rodica Tișcă, din familia Moșoiu din Moieciu de Sus, care a învățat să țeasă la război la vîrsta de 15 ani de la mama sa.
Doina Voinescu, cunoscută în satul său ca Doina lui Noe a lui Neguleț, l-a acompaniat pe Daniel Brici în aventura primei sale țesături. Daniel este un artist din Reșița, născut în 1987, cu un masterat în pictură la Universitatea de Artă din Timișoara.
O altă țesătoreasă este arhitecta Irina Stoican, care are experiență de 10 ani în proiectare și modelare tridimensională computerizată. Ea a făcut echipă cu Nicoleta Olteanu, originară din satul Cheia, al cărei prim obiect țesut a fost un preș, la războiul de țesut al bunicilor, cînd avea 15 ani.
Bianca Mann, masterandă la secția Sculptură a UNARTE București și membră a Uniunii Artiștilor Plastici, este născută în 1991 și consideră importantă aducerea artei plastice contemporane și a celei decorative tradiționale împreună. Am propus un desen pe care l-am considerat potrivit pentru tehnica războiului de țesut. Rezultatul a fost diferit față de cum îmi imaginam eu lucrarea finală, însă m-am bucurat de transpunerea desenului în materialul textil, a spus ea.
Din echipă face parte și Victoria Ialomițan din Malul Tișcanilor. Ea țese la război de la 6 ani și a făcut primul covor la 14 ani. De asemenea, Georgiana Gămălie, artistă brașoveană, iconograf și conservator, și-a transpus în țesătură ideea lucrării propuse, îndrumată fiind de Maria Gârbacea din Ișanii Moieciului de Sus, care are o experiență de 52 de ani de țesut la război.
Mi s-a părut interesant să transpun pixeli în țesătură, spune Daniel Djamo, artist și regizor, care a provocat-o pe Maria Pepene să lucreze împreună un... selfie. Maria Pepene a învățat să țeasă la vîrsta de 10 ani de la mama și bunica sa. Avea în casă un război făcut de bunicul său, care era tîmplar.
Proiect cu iz de istorie
Cele mai vechi reprezentări ale războiului de țesut și a tehnicii țesătoriei ne sînt transmise din Egiptul Antic, celebră fiind imaginea celor două țesătoare lucrînd la un război vertical, aflată pe fresca mormîntului faraonului Amenhotep, datînd din anul 2000 î.Hr. Pe teritoriul de azi al României, rezultatul săpăturilor din Dobrogea (Tulcea) a fost că războiul de țesut era cunoscut pe aceste meleaguri încă din prima jumătate a secolului al XI-lea, foarte probabil pe filieră bizantină. Proiectul Războaie în Bastionul Țesătorilor este organizat de Muzeul Județean de Istorie Brașov și Asociația Forums, fiind co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și sprijinit de Consiliul Județean Brașov.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!