Preţul cel mai mic, eliminat din unele achiziţii publice

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Mihaela Parghel, 15.02.2016

Criteriul preţului cel mai mic ar putea fi eliminat din licitaţiile care au ca subiect contractele de servicii intelectuale. Prevederea este cuprinsă în pachetul de legi privind achiziţiile publice, care a trecut de Senat şi va intra în dezbatere în procedură de urgenţă şi în Camera Deputatilor. Acelaşi pachet legislativ vine cu posibilitatea ca autoritatea contractantă să plătească direct firmele subcontractante, prevederea fiind de natură să deblocheze multe dintre marile proiecte de investiţii.

Subcontractanţii ar putea fi plătiţi direct de autoritatea contractantă

Potrivit fostului preşedinte al Agenţiei Naţionale de Achiziţii Publice (ANAP), braşoveanca Roxana Mînzatu, care a lucrat la elaborarea pachetului legislativ, aşa-numitele „servicii intelectuale“, ce cuprind inclusiv elaborarea de Studii de Fezabilitate (SF), Proiecte Tehnice sau consultanţa, ar putea creşte în calitate, dacă prioritar în atribuirea contractului nu va mai fi preţul cel mai scăzut cu care vin ofertanţii, aşa cum este în prezent. O altă modificare importantă cuprinsă în pachetul de legi are în vedere posibilitatea ca autoritatea contractantă să poată face plăţi direct către subcontractanţi. „Este o propunere venită dinspre mediul de afaceri, în urma consultărilor. O astfel de măsură ar putea reprezenta un avantaj major pentru companiile autohtone, deşi la elaborarea proiectului nu s-a urmărit în mod expres acest lucru“, a declarat Roxana Mînzatu. De asemenea, dacă pachetul legislativ va trece în forma actuală, încă o noutate pentru România va fi posibilitatea de a face consultări cu piaţa înainte de a lansa o licitaţie publică.

Achiziţii prin mijloace electronice, ca regulă generală nu ca excepţie

În paralel cu dezbaterea în Parlament a pachetului de legi privind achiziţiile, în consultare publică se află şi normele de aplicare ale acestora. De altfel, faptul că normele de aplicare merg în dezbatere în paralel cu proiectele de lege în sine, este o premieră pentru România. În cazul în care aceste norme vor fi aprobate în forma actuală, ele aduc o schimbare foarte importantă în domeniu, impunînd ca procedurile de achiziţii să se facă prin mijloace electronice, ca regulă generală, nu ca excepţie, aşa cum este în legislaţia actuală. Astfel, toate instituţiile publice ar fi obligate ca indiferent de achiziţie să ridice anunţurile în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). „Este un mecanism care ar zgudui piaţa şi ar fi util atît ofertanţilor şi autorităţilor contractante, cît şi instituţiilor de verificare. În acest fel, totul s-ar desfăşura în mod transparent şi toată lumea ar avea o protecţie în faţa controalelor“, a explicat Roxana Mînzatu.

Legile achiziţiei trebuie aprobate pînă în aprilie

Pachetul legislativ aflat în procedura de vot cuprinde patru legi care reglementează achiziţiile publice propriu-zise, concesiunile de servicii şi lucrări, achiziţiile sectoriale (pentru companiile care deţin monopol pe anumite domenii), respectiv remediile, căile de atac, soluţionarea contestaţiilor şi, în general, funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC).
Cele patru acte normative reprezintă o transcriere în legislaţia românească a directivelor europene în domeniu, România şi celelalte state europene avînd termen pînă la 18 aprilie să le transcrie în legislaţia naţională.

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: