Cele mai sărace localităţi braşovene

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Mihaela Parghel, 09.02.2016

• Comunele braşovene nu reuşesc să se autofinanţeze decît în proporţie de 45%
• Cele mai sărace comune din Braşov rămîn Apaţa, Ticuş, Comăna şi Lisa
Unităţile administrativ teritoriale din judeţul Braşov reuşesc să îşi acopere într-un an fiscal doar 60% din cheltuielile nete pe care le au, pentru restul aşteptînd sumele de echilibrare din TVA sau din impozitul de profit. Chiar şi aşa, judeţul se află printre cele care au un grad bun de autofinanţare, la nivel de ţară.
În rîndul localităţilor, comunele stau cel mai rău cînd vine vorba de a aduna taxe şi impozite de la cetăţeni pentru a se autosusţine. Comunele braşovene nu reuşesc să se autofinanţeze decît în proporţie de 45%, la cheltuieli de 94,868 milioane lei avînd venituri proprii de numai 42,671 milioane lei. Datele corespund execuţiei bugetare din 2014, cea mai recentă analizată şi publicată de Curtea de Conturi a României.

Doar 15% din cheltuielile comunei Apaţa sînt acoperite din venituri proprii

Cele mai sărace comune din Braşov sînt, în continuare, la fel ca şi în anii trecuţi, Apaţa, Ticuş, Comăna şi Lisa. Acestea reuşesc să facă venituri proprii din taxele şi impozitele plătite de cetăţeni cît să acopere cel mult o treime din cheltuielile nete de casă. Apaţa, de exemplu, are un grad de autofinanţare de numai 15,3%, ceea ce înseamnă că în mare măsură se bazează pe echilibrările bugetare care vin din cotele defalcate din TVA şi impozitul pe venit direct prin Direcţia de Finanţe sau de la Consiliul Judeţean. Ticuş, la rîndul său, reuşeşte să acopere din venituri proprii doar 29,2% din plăţile pe care le are de făcut, iar comunele Comăna şi Lisa, 35%.

Oraşul Ghimbav, cel mai mare grad de autofinanţare din judeţ

Chiar dacă nicio unitate administrativ teritorială din cele care au fost verificate de Curtea de Conturi nu şi-a acoperit integral plăţile nete din venituri proprii realizate, există şi comune în care cetăţenii reuşesc în mare măsură să îşi plătească taxele şi impozitele locale, ceea ce duce la un grad bun de autofinanţare a cheltuielilor nete. Cel mai bine din acest punct de vedere stau comunele Ucea (81,2%), Şinca (76,3%), Cincu (66,8%), Fundata (63,1%) şi Şoarş (57,7%). La nivelul localităţilor urbane, cele mai mari venituri proprii le-a realizat oraşul Ghimbav, care, la nivelul anului analizat de Curtea de Conturi, a reuşit să îşi autofinanţeze 87,9% din cheltuielile nete. Municipiul Braşov are un grad de autofinanţare de 65,4%, în timp ce oraşul Predeal, şi el prins în eşantionul analizat, a avut încasări cît să acopere 64,8% din cheltuielile nete.
Per total, la nivelul unităţilor administrativ teritoriale din Braşov, Consiliul Judeţean, de exemplu, îşi acoperă din venituri proprii cheltuielile în proporţie de 46,9% avînd la dispoziţie 109,874 milioane lei, raportat la cheltuielile de 234,405 milioane lei. În ceea ce priveşte municipiile (Braşov, Codlea, Săcele) autofinanţarea este de 65,4%, acestea avînd venituri proprii totale de 368,483 milioane lei, faţă de cheltuielile de 563,815 milioane lei, iar la oraşe, 78,3%, cu venituri proprii de 35,137 milioane lei la chetuieli de 44,888 milioane lei.

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: