Eşecul autostrăzii Comarnic-Braşov: nu s-a făcut nimic, dar s-au plătit 32 de milioane de lei

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: MEx, 29.01.2016

Autostrada Comarnic-Braşov a consumat deja zeci de milioane de lei de la buget, deşi nu există nimic pe teren, în urma eşecurilor repetate ale Guvernului de a o construi în sistem de concesiune. În mod ciudat, deşi nu s-a mişcat niciodată nimic pe acest traseu, au fost cheltuiţi deja bani pentru exproprieri de terenuri.

32 de milioane de lei pentru un proiect mort

Anul trecut, Guvernul României a bifat al treilea eşec în tentativa de a construi prima autostradă care să străbată munţii, pe Valea Prahovei, la 12 ani de cînd s-a născut acest proiect. Deşi nu s-a făcut nimic, statul a cheltuit totuşi circa 32 de milioane de lei pentru acest proiect, potrivit economica.net care a obţinut informaţiile de la Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR). Astfel, pentru „Contract de consultanţă (Asistenţă Tehnică, Financiară şi Juridică) în vederea atribuirii Contractului de Concesiune Comarnic - Braşov nr. 93/132/2008“ au fost plătite 13,23 milioane de lei, conform informaţiilor trimise de CNADNR. În plus, pentru exproprierea terenurilor, prin hotărîri de Guvern, au mai fost plătite alte 13 milioane de lei. Iar întocmirea hîrtiilor pentru exproprieri a costat cît jumătate din suma plătită pentru ele: pentru „Servicii juridice în scopul realizării procedurii de expropriere a imobilelor afectate de traseul autostrăzii şi servicii juridice în scopul dobîndirii dreptului de administrare“ s-au plătit 5,78 milioane de lei. CNADNR precizează că aceste sume au fost decontate la data de 31 decembrie 2015. În total 32 de milioane de lei pentru un proiect mort.

Eşec după eşec

Epopeea Comarnic-Braşov începe în vremea guvernării Năstase, scrie economica.net. În 2003-2004, Executivul a avut prima tentativă de construire a autostrăzii de 55 de kilometri, în sistem de parteneriat public-privat. Adică pe banii investitorului, care timp de 30 de ani ar fi urmat să-şi recupereze banii din taxele pe care urmau să le plătească şoferii şi, dacă nu ajungeau, din sume suplimentare de la buget. Grupul francez Vinci, unul dintre cei mai mari constructori din lume şi un expert în concesiuni, a semnat pentru construcţie, dar afacerea a căzut pentru că, în mod ciudat, Vinci nu a găsit finanţare.
Următoarea tentativă a avut loc în 2010, dar cîştigătorul licitaţiei, asocierea Vinci (Franţa)-Aktor (Grecia), a renunţat la contract. Grupul elen Ellaktor, din care face parte compania Aktor, a anunţat că a anulat contractul de construcţie a autostrăzii pentru că statul român nu a acceptat anumite clauze, situaţie care a făcut imposibilă asigurarea finanţării. Dacă se bătea atunci palma, autostrada ar fi trebuit să fie gata în 2014. După finalizarea lucrărilor, statul român ar fi plătit în 26 de ani în total 4,8 miliarde de euro.
A mai avut loc o tentativă de construcţie a autostrăzii. În 2013 a fost semnat un nou contract de concesiune, consfinţit ulterior printr-un memorandum în Guvern, în anul următor. De data aceasta, alături de Vinci şi Aktor, în asocierea care urma să construiască autostrada a apărut şi firma austriacă Strabag. În 2015, românii au aflat costul autostrăzii: 8,45 miliarde de euro, în 26 de ani. Anul trecut, CNADNR a anulat concesiunea, din mai multe motive: firmele au cerut modificări ale clauzelor contractuale, costul era prea mare, iar România ar fi ratat ţintele de deficit bugetar.
La finalul anului trecut, Guvernul a decis să reia proiectul autostrăzii, de data aceasta cu finanţare de la buget. Autostrada a fost împărţită în două segmente: Comarnic-Predeal şi Predeal-Cristian (lîngă Braşov). Pentru primul a licitat firma românească UMB Spedition, dar oferta a fost anulată pentru că firma nu a răspuns clarificărilor ulterioare cerute de CNADNR. Pentru al doilea lot au fost depuse nu mai puţin de 10 oferte, care sînt în analiză.

Ce autostrăzi primesc bani în 2016 de la CNADNR

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) vrea să inaugureze în acest an 95 de kilometri de autostradă şi are un buget de 4,23 miliarde lei, apropiat de cel din 2015. Astfel, în acest an ar putea fi inaugurate loturile 3 şi 4 ale autostrăzii Sebeş-Turda (12,4 km şi respectiv 16,3 km), lotul 3 al autostrăzii Lugoj-Deva (21,14 km) şi o parte din loturile 2 şi 4 ale acestui tronson (în lungime de 15 km şi respectiv 22,13 km). Un alt tronson care poate fi deschis în acest an, dacă problemele de mediu vor fi rezolvate, este Gilău-Nădăşelu, în lungime de 8,7 km. În plus, în 2016 sînt planificaţi pentru execuţie 467,2 km de autostradă, constînd în lansări de licitaţii, de studii de fezabilitate sau de lucrări. Din aceştia, 169,19 kilometri vor fi autostrăzi în concesiune (autostrada de centură a municipiului Bucureşti/sector Centura sud, de 48 km, şi Craiova-Piteşti, de 121,19 km), alţi 198,38 km sînt autostrăzi cu finanţare din fonduri europene (Dumbrava-Deva - 71,88 km, Sebeş-Turda - 70 km, Cîmpia Turzii-Ogra-Tîrgu Mureş - 56,5 km). Autostrăzile cu finanţare de la bugetul de stat au 99,7 km (3,3 km din secţiunea Bucureşti-Moara Vlăsiei, autostrada Braşov-Borş, secţiunea Suplacu de Barcău-Borş - 60,25 km, Gilău-Nădăşelu - 8,7 km, Nădăşelu-Mihăieşti - 16,8 km, finalizare lucrări Cîmpia Turzii-Gilău - 0,32 km, Comarnic-Braşov/ sector Comarnic-Predeal şi Predeal-Cristian şi drumul de legătură - 10,3 km).

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: