Proiect de peste un milion de euro coordonat de cercetătorii Universității Transilvania
Dimensiune font:
Autor: Mihaela Grădinaru,
19.11.2015
Este vorba de dezvoltarea, elaborarea unor metodologii de identificare a coridoarelor ecologice, atît pentru habitate, cît și pentru speciile din România, explică rectorul
Asociația pentru Conservarea Biodiversității Ecologice a lansat, ieri, la Institutul de Cercetare, Dezvoltare și Inovare al Universității Transilvania un proiect de peste un milion de euro, respectiv 4,8 milioane lei. Proiectul COREHABS - Coridoare ecologice pentru habitate și specii în România este finanțat prin Mecanismul financiar SEE 2009-2014, în cadrul Programului RO02 - Biodiversitate și Servicii ale Ecosistemelor, promotorul acestuia fiind universitatea brașoveană. Cred că pentru România este un proiect important, pentru că este vorba de dezvoltarea, elaborarea unor metodologii de identificare a coridoarelor ecologice, atît pentru habitate, cît și pentru speciile din România, modalitățile de monitorizare a acestora. În acest proiect, implicarea noastră va fi destul de consistentă ca universitate, dar avem și parteneri cu expertiză deosebită. Perioada de implementare a proiectului, semnat în luna februarie, la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, este de 7 luni, începînd cu luna septembrie 2015, a spus prof.univ.dr. Ioan Vasile Abrudan, rectorul Universității Transilvania.
Partenerii Universității Transilvania sînt Universitatea București, Fundația Carpați, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură Marin Dracea - filiala Brașov, Asociația Zarand și Asociația pentru Conservarea Biodiversității Ecologice.
Cadru optim pentru natură
Reprezentantul Asociației pentru Conservarea Biodiversității Ecologice, Mihai Pop, a precizat că menirea acestor coridoare ecologice este de a asigura pe termen lung un cadru optim pentru a dezvolta infrastructura și a conserva, în același timp, biodiversitatea. De principiu, biodiversitatea este un element important în ceea ce înseamnă ecosisteme, mai ales în România, pentru că sîntem o țară cu o biodiversitate bogată și ne dorim ca ea să rămînă la fel. Ne dorim ca speciile de mamifere, de faună, păsările, să se poată deplasa liniștite în România, să aibă zone prin care să treacă fără a fi accidentate, pentru a asigura o populație viabilă a acestora, a spus Pop.
În prezent sînt cîteva coridoare ecologice cunoscute, dar pe baza proiectului vor fi indentificate și altele, de exemplu Valea Prahovei, Valea Oltului, Defileul Mureșului sau Munții Oașului-Țibleș, unde s-au făcut studii, iar pe baza proiectului lansat ieri, acestea vor fi dezvoltate.
Doi-trei urși mor anual în accidente rutiere sau feroviare
Ramon Jurj, cercetător în cadrul Universității Transilvania, a precizat că, după identificarea zonelor, va trebui asigurată o metodologie de monitorizare, astfel încît să fie sigur că acele coridoare ecologice vor fi utilizate de animale. El a mai spus că, în zona Brașov-Valea Prahovei, mor anual doi-trei urși în urma unor accidente rutiere sau feroviare. În România nu există statistici care să ne arate cîte animale mor în accidente de mașină sau de tren, dar sînt studii aprofundate pe cazuri de mortalitate prin accidente. De exemplu, în zona Brașov-Valea Prahovei, sînt accidente de mașină sau de tren în special la urs, unde există 2-3 cazuri pe an. Dar mai sînt și alte puncte fierbinți în țară unde se produc astfel de accidente cum este zona Avrig (județul Sibiu), dar din păcate nu există o monitorizare oficială la nivel național a acestor cazuri, a spus Jurj.
Pe Valea Prahovei sau între Masivul Retezat și Munții Apuseni vor fi formate asemenea coridoare ecologice pentru toate categoriile de specii, mamifere, păsări, reptile și specii mai mici de micromamifere.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!