Din 2008 încoace, deficitul sistemului de pensii a crescut de peste 14 ori
Românilor nu le mai rămîne decît soluția economisirii severe
Viteza de revenire a sistemului de pensii de stat după o criză nu face față frecvenței perioadelor de recesiune. Orice criză financiară majoră ar putea pune în incapacitate de plată sistemul de pensii de stat, așa cum s-a și văzut în anii trecuți. Din 2008 încoace, deficitul sistemului de pensii a crescut de peste 14 ori, și nu s-a diminuat, deși criza s-a încheiat oficial acum doi ani. Românilor nu le mai rămîne decît soluția economisirii severe, scrie economica.net.
Cînd va deveni nesustenabil sistemul?
Deficitul probabil al bugetului de pensii pe 2015, de 20 de miliarde de lei, a fost prognozat de Consiliul Fiscal abia pentru 2017, ceea ce înseamnă că, deși economia a ieșit din criză de doi ani, echilibrele se restabilesc greu, iar revenirea la un excedent al sistemului de pensii devine tot mai puțin probabilă înainte să survină o eventuală nouă perioadă de recesiune. Anul probabil ar fi chiar în 2020, dacă se ține seama de ritmul istoric de alternanță a creșterilor cu recesiunile, de șapte-opt ani. Iar atunci finanțarea dificilă va redeveni foarte dificilă. Astfel că, dacă nu în următoarea recesiune, atunci cel tîrziu în 2050 sistemul ar putea deveni nesustenabil. Atunci românii vor fi în țară cu circa patru milioane mai puțini, potrivit raportului ONU dedicat în acest an problemelor populației lumii. Și dacă în 2015 este greu, cînd economia crește cu 3%, iar deficitul este de peste patru miliarde de euro (circa 2,7% din PIB), dificultățile ar fi și mai mari atunci cînd economia ar fi în recesiune. Contraargumentul la această afirmație ar fi că încă nu s-au arătat efectele reducerii fiscalității, care ar trebui, teoretic, să ducă la creșterea numărului de salariați, respectiv a contribuțiilor la sistemul de pensii.
România are a doua cea mai drastică probabilitate de scădere a populației din lume
Dificultățile vin mai ales din amplificarea disproporțiilor dintre numărul de salariați plătitori de contribuții la pensii și cel de pensionari beneficiari. Guvernul însuși recunoaște dificultățile: Raportul dintre persoanele în vîrstă de peste 65 de ani și cele în vîrstă de muncă (15-64 de ani) crește semnificativ, ceea ce înseamnă că în perspectiva următorilor ani sistemul public de pensii va avea resurse mult diminuate în raport cu cheltuielile, se spune în Programul de convergență cu criteriile europene de performanță pe perioada 2015 - 2018. România are a doua cea mai drastică probabilitate de scădere a populației din lume. Numărul românilor locuitori ai țării ar putea scădea cu peste 22%, pînă la 15,2 milioane de suflete în 2050, iar depopularea țării va fi mai degrabă efectul emigrației, decît a creșterii mortalității. Dintre cei peste 15 milioane de români care vor mai fi în țară în 2050, circa 45% vor avea peste 60 de ani, iar 8,7% peste 80 de ani și 49% ar urma să le plătească pensiile. Proporțiile vor fi fost răsturnate față de situația actuală, cînd 60% plătesc pensiile a 28,5%, potrivit raportului ONU. Înseamnă că vor fi tot mai puțini viitori salariați care să plătească peste 30 - 35 de ani, pensiile celor care acum au vîrsta lor. Faptul că Bulgaria este cotată cu o scădere probabilă mai mare nu îi poate încuraja pe tinerii de azi să spere că Statul Român va avea din ce să le plătească pensiile.
Singurele soluții: economisirea și investiția economiilor
Economisirea și investiția economiilor par, în general, singurele soluții, dar sînt greu de aplicat în practică. Persoanele care sînt astăzi foarte tinere 30 - 40 de ani nu pot spera la mai mult de 10-15% rată de înlocuire din sistemul public. Astfel că este important să se gîndească cît mai din timp la un sistem alternativ de economisire, spune Mihai Bobocea, reprezentantul Asociației pentru Pensiile Administrate Privat. Sistemul de pensii private nu arată decît potențialul de a ameliora problemele. O contribuție lunară de 300 de lei la un fond de pensii facultative într-un orizont de 35 de ani și la un randament mediu anual de 5%, ar genera încă 300 de euro pe lună, care s-ar adăuga la valoarea pensiei timp de 20 de ani, a calculat, mai optimist, Alexandru Voicu, director la Certinvest Pensii. Pentru a avea circa 67.000 de lei în momentul ieșirii la pensie, peste 30 de ani, ar fi nevoie să economisim pînă atunci aproximativ 45 de lei pe lună, la un randament mediu anual de 8%. Puține fonduri de investiții au avut un randament atît de mare în ultimele 12 luni. Sau: Pentru a avea, la pensie, 60% din venitul mediu lunar înregistrat în perioada activă, trebuie să economisim peste 20% din venituri, timp de 35 ani. Transferurile de la Bugetul de stat la bugetul de pensii publice au fost de 10 miliarde de lei pe primul semestru din 2015 și deficitul sistemului de pensii ar putea crește pînă la 20 de miliarde în acest an, de la 13,2 miliarde anul trecut și de la 12 miliarde în 2013, potrivit estimărilor disponibile.
Pericolul
Pericolul ca următoarea perioadă de recesiune să prindă sistemul de pensii pe deficit este tot mai mare. Problemele de finanțare a oricărui deficit sînt mult mai mari în perioadele de recesiune, cînd creditele sînt mai greu de obținut chiar și la dobînzi mai mari. În 2007, sistemul a fost pe excedent (1,5 miliarde), dar sistemul tot a avut mari probleme de finanțare în anul următor, 2008, primul al crizei, ca și în următorii ani. Doar Curtea Constituțională a oprit Guvernul să reducă pensiile, dar tot s-au găsit alte căi de creștere a fiscalizării pensiilor. Rezultatul a fost că deficitul sistemului de pensii a tot crescut, pînă la 10,7 miliarde de lei în 2010 și la 13,1 miliarde de lei în 2013.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!
Cotidianul omului sïżœnïżœtos
