Octav Bjoza, un nou mandat în fruntea foştilor deţinuţi politici

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: M. Ex., 31.08.2015

Actualul preşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici şi Victime ale Dictaturii din România, OctavBjoza, a obţinut un nou mandat în fruntea Asociaţiei, pe care o va conduce în următorii patru ani. În urma Congresului Naţional al AFDP, care a avut loc la sfîrşitul săptămînii la Rîmnicu Vîlcea, şi la care au participat 242 de membri, Bjoza a obţinut susţinere din partea a 199. 31 de voturi au fost împotrivă, iar 13 au fost anulate. Legea 217/2015, supranumită şi legea „anti-legionară” sau „legea memoriei”, a fost unul dintre principalele puncte de discuţie la congresul de la Rîmnicu Vîlcea, însă nu au lipsit dintre subiecte nici cele referitoare la lipsa de reacţie a autorităţilor faţă de celebrarea principalelor momente din istoria anti-comunistă a României sau a eroilor nerecunoscuţi ai ţării.

„În pericol de a rămîne fără istorie”

La Congresul de la Rîmnicu Vîlcea, foştii deţinuţi politic şi-au arătat din nou dezaprobarea faţă de conţinutul Legii 217/2015, cu privire la „alipirea” legionarismului, la nazism şi fascism. Bjoza a arătat că nu a existat o dezbatere reală pe proiectul de lege, iar astfel s-a ajuns la pericolul ca „doi inşi să se vorbească şi apoi să te poată acuza foarte simplu că ai făcut propagandă în trecut şi astfel să ajungi din noul la puşcărie pentru 10 – 15 ani”. „Această lege reintroduce parcă pedepse din anii ‘50 şi aduce grave prejudicii libertăţii de gîndire şi de exprimare. Noi nu aprobăm comportamente extremiste şi pot spune că de 25 de ani de cînd bat ţara asta în lung şi în lat nu a existat pericol de extremism de dreapta. Legionarii sînt un grup retras. Noi, românii am acceptat prezenţa Holocaustului pe teritoriul României, vrem să credem în exactitatea cifrelor, însă sîntem în pericol de a rămîne fără istorie. Trebuie să se ştie că în temniţă am fost un întreg, nu am avut culte, etnii sau altceva”, a declarat Octav Bjoza.

România, nereprezentată în acest an la reuniunea ţărilor ex-comuniste

Cu ocazia Congresului Naţional care a avut loc la Rîmnicu Vîlcea, foştii deţinuţi politici au atras atenţia şi asupra faptului că autorităţile centrale ignoră momente importante din istorie. „Pe 23 august, ca în fiecare an, fostele ţări comuniste se întîlnesc într-una din capitale, pentru a-şi aduce aminte de lupta împotriva comunismului. În acest an, reuniunea a avut loc la Talin, în Estonia, iar România a fost singura care nu a avut reprezentare la nivel guvernamental, din partea Ministerului de Externe sau a Ministerului de Justiţie, cum au avut celelalte ţări. Mai trist este că, încercînd să aflu dacă vreunul dintre aceste ministere din Guvernul României a primit invitaţie - ca anii trecuţi de altfel, am fost ignorat şi eu şi trimis din uşă în uşă. Urmează însă să cer în scris dacă au primit invitaţia şi care sînt motivele pentru care nu au vrut să reprezinte România la reniunea de la Talin, unde au fost printre altele, Ungaria, Cehia, Polonia, Lituania, Estonia sau Georgia”, a spus Octav Bjoza.

Ce prevede Legea 217/2015

• La sfîrşitul lunii iulie, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea 217/2015, iniţiată de Crin Antonescu, George Scutaru şi Andrei Gerea, care completa şi modifica Ordonanţa de urgenţă a guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvîrşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii. Prima remarcă despre noua lege este introducerea explicită a organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter legionar, pe lîngă cele cu caracter fascist, rasist sau xenofob. Deşi nu vorbeşte despre condamnarea comunismului, prin introducerea sintagmei „promovării cultului persoanelor vinovate de săvîrşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război”, referirea se poate aplica pentru Nicolae Ceauşescu, condamnat pentru genocid. De asemenea, Holocaustul este definit ca persecuţia sistematică şi anihilarea everilor, dar şi a rromilor. Legea a generat mai multe controverse, existînd opinii potrivit cărora, după intrarea ei în vigoare, autorii interbelici cu afinităţi legionare nu vor mai putea fi citaţi. Andrei Pleşu, dar şi alte personalităţi, au comentat această lege, vorbind despre ambiguitatea textului, dar şi despre modul în care ea urmează să se aplice.

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: