Politicienii, chemați să susțină Brașov 2021 - Capitala Culturală Europeană
×
ïżœ n c h i d e
g a l e r i a
f o t o
Foto: Bogdan Bălaș
Dimensiune font:
Autor: Mihaela Parghel,
23.06.2015
30 de politicieni din diferite partide și cu diferite funcții la nivel local, județean și național au fost ieri la întîlnirea consultativă pentru susținerea proiectului, chiar dacă nu au rezistat toți pînă la finalul dezbaterii
Politicienii brașoveni sînt interesați și nu prea de candidatura la Capitala Europeană a Culturii. În jur de 30 de politicieni din diferite partide și cu diferite funcții la nivel local, județean și național, au participat ieri la întîlnirea consultativă de la Sala Patria, pe tema candidaturii Brașovului la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021. Întîlnirea a fost programată în condițiile în care reprezentanții Asociației Brașov 2021 spun că voința și susținerea politică a acestei candidaturi va fi esențială pentru reușită. În trecut, au existat unele probleme ale orașelor candidate tocmai din acest motiv. Noi ne dorim să evităm această situație și să strîngem, în schimb, întreg mediul politic în jurul acestui proiect, a precizat Valer Rus, președintele Consorțiului Cultural Corona și membru în Consiliul Director al Asociației Brașov 2021 - Capitală Europeană a Culturii. Aceasta a fost a doua consultare pentru candidatură, după cea cu mass-media și bloggerii. Tot ieri a avut loc o consultare cu liderii grupurilor etnice din Brașov. Urmează consultări similare cu mediul economic și cu ONG-urile, pentru ca în final să fie conturată strategia Brașovului pentru candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021.
Doar doi parlamentari la întîlnire
Pe lîngă consilieri județeni, consilieri locali și lideri politici, la întîlnirea de ieri au participat și primari din zona metropolitană. Cei mai entuziaști s-au arătat a fi primarii localităților mai mari care și-au afirmat disponibilitatea de a participa în acest proiect alături de Brașov, inclusiv din punct de vedere financiar. Cred că și numai prin simplul fapt că ne-am propus să devenim Capitală Europeană a Culturii, indiferent că vom ajunge acolo sau nu, este deja un cîștig. Și asta pentru că oamenii deja vin mai aproape și vor să se implice. Foarte multă lume s-a arătat deschisă să sprijine acest proiect, ceea ce este mare lucru. Poate acest proiect ne va determina să facem ceva mai mult pentru Brașov. Întotdeauna am spus-o. Brașovul este un oraș mai mare și mai important decît Sibiul. Acum este timpul să o și demonstrăm, a spus primarul comunei Prejmer, Șerban Tudorică. La rîndul său, primarul comunei Cristian, Gheorghe Serafim, s-a oferit să participe inclusiv financiar la această candidatură și apoi la investițiile necesare pentru Capitala Europeană a Culturii 2021.
Dintre parlamentari, doar doi s-au arătat interesați de subiect, respectiv deputatul PNL Mihai Donțu și senatorul PSD Marius Coste. Ambii au garantat ieri susținerea proiectului. Responsabilitatea va cădea pe umerii autorităților locale, dar sînt sigur că din partea parlamentarilor brașoveni va exista un sprijin total și necondiționat. În ceea ce mă privește, garantez acest lucru, a declarat Mihai Donțu.
Cultură și puțin sport
În urma întîlnirii de ieri, Asociația Brașov 2021 a conturat cîteva idei și inițiative venite din partea participanților. Prima dintre ele, subliniată de consilierul județean Stefan Aranyosi, director al Liceului Silvic, vizează includerea în proiect a unui număr cît mai mare de elevi și de unități de învățămînt preuniversitare din Brașov, iar a doua, propusă de secretarul Federației Române de Skanderbeg, are în vedere o ofertă culturală care să îmbine și sportul. Introducerea evenimentelor sportive în agendele culturale este un trend la nivel mondial, a explicat Mircea Simionescu.
Unii politicieni n-au avut răbdare pînă la final
Dacă primarii din zona metropolitană au fost foarte deschiși și entuziaști să dezbată această candidatură, o parte dintre consilierii locali și județeni ai Brașovului nu au rezistat mai mult de 15-20 de minute în sală la întîlnirea de ieri. Imediat după prezentarea făcută de Valer Rus, care a vorbit despre scopuri și obiective, despre eventualele dificultăți care pot fi întîmpinate și despre întregul proces de candidatură, a venit rîndul invitaților să își spună punctele de vedere. Acesta a fost și momentul în care o parte dintre politicienii invitați s-au făcut nevăzuți, unul cîte unul, invocînd apeluri telefonice urgente sau alte evenimente. Consilierii locali Cătălin Leonte (PSD), Răzvan Popa (PSD), Adrian Gabor (PNL), consilierii județeni Wolfgang Wittstock (FDGR), Carol Ambrus (UDMR), Horațiu Braga și Claudiu Cornea (PNL) sînt printre cei care nu au avut răbdare să rămînă pînă la sfîrșitul dezbaterii. În schimb, Aurelian Danu, vicepreședintele CJ, Mihail Veștea, și Stefan Aranyosi au purtat pe toată perioada dezbaterii o discuție în trei, însă fără mare legătură cu tema întîlnirii.
Studiu de consum cultural
Din această săptămînă, este în lucru la Brașov un studiu de consum cultural, care va da, pînă la finalul acestei veri, o idee clară despre tipul de evenimente culturale agreat de brașoveni. Studiul sociologic, primul de acest gen făcut vreodată la Brașov, va avea 1.100 de subiecți. Pe de altă parte, pînă în luna august vor continua dezbaterile și consultările publice privind candidatura. Următorii invitați să își spună punctul de vedere vor fi operatorii economici din Brașov și ONG-urile. Este important să adunăm oamenii, să-i facem parteneri în acest proeict. Trebuie să ne recunoaștem punctele slabe, pentru a ști ce avem de făcut mai departe pentru a le înlătura. Și exact asta vom face în cadrul acestor întîlniri, a declarat viceprimarul Adina Durbacă.
500 de evenimente culturale, într-un an
Brașovul ar trebui să realizeze în jur de 500 de evenimente culturale într-un an, din care, în prezent, sînt planificate cel mult 85. Președintele Consorțiului Cultural Corona, Valer Rus, a explicat care sînt etapele candidaturii: pe 10 octombrie va trebui depus dosarul de candidatură; în luna decembrie se va face prima selecție, din toate orașele candidate urmînd să mai rămînă doar trei-patru; anul viitor, în luna septembrie, va fi anunțat orașul cîștigător care va reprezenta România. Rus a mai explicat că dosarul de candidatură trebuie să aibă maxim 70 de pagini. Analiza documentelor depuse de fiecare oraș care intră în cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii va fi făcută de 10 specialiști europeni și de doi reprezentanți ai Ministerului Culturii din România.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!