Microhidrocentralele din Munții Făgărașului, motiv de infringement pentru România
Dimensiune font:
Autor: Mihaela Parghel,
16.06.2015
Comisia Europeană a început procedura de infringement împotriva României, din cauza proiectelor de microhidrocentrale (MHC) de pe rîurile Dejani-Lupșa și Viștișoara, de pe versantul nordic al Munților Făgăraș, aflate pe teritoriul județului Brașov. Potrivit WWF România, ONG care a sesizat Comisia Europeană încă din 2013 în legătură cu încălcarea directivelor europene privind apa și biodiversitatea, procedura de infringement vizează și alte proiecte distructive de pe versantul sudic al Munților Făgăraș, de pe rîurile Capra și Buda, dar și din Retezat.
O investiție dăunătoare mediului, finanțată inclusiv de Guvernul României
Reprezentanții WWF au arătat de mai multe ori în trecut că pîrîul Dejani și afluentul acestuia, Lupșa, traversează siturile de interes natural Munții Fagaraș și Piemontul Făgăraș. Cu toate acestea, în zonă a fost avizată construirea unor microhidrocentrale care dăunează siturilor naturale. Mai mult, proiectul de amenajare hidroenergetică a pîraielor Dejani și Lupșa, care a stat la baza pornirii procedurii de infringement, a fost finanțat chiar de Uniunea Europeană și de Guvernul României, care au dat 9,146 milioane lei, respectiv 1,247 milioane de lei în această investiție de 21,863 milioane de lei, a unei firme private.
Proiecte cu activități incompatibile, avizate în aceeași zonă
Plîngerile WWF avînd ca subiect proiectul din Munții Făgăraș au fost făcute începînd cu 2013. WWF a demonstrat cum cele două proiecte de microhidrocentrale din zona Dejani - Viștișoara încalcă Directiva Cadru Apă, Directiva Habitate (Natura 2000) și Directiva privind accesul publicului la informațiile despre mediu în procesul de autorizare și construcție a MHC-urilor. Plîngerile noastre nu au tratat proiectele drept cazuri izolate, ci au fost prezentate ca studii de caz pentru a ilustra o problemă sistemică la nivelul autorităților în ceea ce privește modul în care autorizează aceste proiecte și înțeleg să relaționeze cu factorii interesați din societatea civilă. De asemenea, aceste cazuri demonstrează o cheltuire greșită, dacă nu chiar o risipă a fondurilor europene, prin proiecte cu activități incompatibile implementate în aceeași zonă. Ne referim la proiecte de conservare și proiecte MHC, care compromit măsurile de conservare, au declarat reprezentanții WWF.
Autoritățile locale au avizat și alte MHC-uri incompatibile cu siturile naturale
Comisia Europeană a demarat această procedură de infringement în condițiile în care România nu a făcut modificările legislative necesare soluționării problemelor produse de MHC-urile din Făgăraș. În paralel cu lipsa de reacție, alte proiecte, cum sînt cele de pe Rîul Alb din Retezat sau cele de pe rîurile Șucu din Oltenia, în Munții Țarcu au continuat să fie autorizate de primăriile locale, deși acest lucru era ilegal, în lipsa mai multor avize și acorduri cerute prin Centificatul de Urbanism.
Munții Țarcu, de exemplu, sînt sit Natura 2000 și împreună cu patru parcuri naționale și un parc natural formează unul dintre ultimele nuclee de sălbaticie din Europa, întins pe o suprafață de peste 350.000 hectare. În Munții Țarcu, SC Alset Energy SRL a propus două proiecte a cîte două MHC-uri, cu toate că zona a fost desemnată sit, printre altele, pentru anumite specii protejate de pești, rac și pentru habitatele acestora. De asemenea, vidra, o altă specie de interes european, a fost identificată pe teren atît pe rîul Bistra Mărului, cît și pe rîul Șucu. Aceste rîuri au fost catalogate ca avînd stare ecologică «bună», ceea ce înseamnă că amplasarea de infrastructuri MHC afectează respectarea de către țara noastră a Directivei Cadru Apa, au mai arătat reprezentanții WWF.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!