Localități din Brașov nu-și autofinanțează nici 20% din cheltuieli
Dimensiune font:
Autor: Mihaela Parghel,
18.02.2015
În schimb, la nivelul mediului urban, gradul de autofinanțare al localităților trece de 60%
Comunele din județul Brașov nu reușesc să își asigure nici jumătate din fondurile de care au nevoie. În schimb, la nivelul mediului urban, gradul de autofinanțare al localităților trece de 60%. Aceste date rezultă dintr-un raport al Curții de Conturi, realizat anul trecut pentru exercițiul bugetar 2013. Analiza a vizat 21 de unități administrativ-teritoriale din Brașov, auditul financiar arătînd că, la nivelul județului, gradul de autofinanțare este de 61,6%. De menționat, că nicio unitate administrativ-teritorială din cele la care au fost efectuate verificări, nu și-a autofinanțat integral plățile nete de casă din veniturile proprii realizate.
Comuna Recea adună doar 18% din banii pe care îi cheltuiește
Deși pare greu de crezul, în județul Brașov există comune care din venituri proprii nu reușesc să acopere nici măcar o treime din cheltuielile pe care le au. De exemplu, cel mai recent audit financiar realizat de Curtea de Conturi arată că localitatea Recea nu reușeste să își asigure decît 18,4% din plățile nete de casă, din veniturile proprii. Un grad mic de autofinanțare din venituri proprii au și comunele Șinca Nouă (27,3%), Budila (33,1%) sau Sîmbăta de Sus (47,2%). La polul opus, comuna care se autosusține cel mai bine este Vama Buzăului, care și-a acoperit din venituri proprii 69,8% din cheltuieli. Grade bune de autofinanțare au și comunele Bran (63,2%), Părău (60,2%), Poiana Mărului (59,9%) și Feldioara (58,1%).
Municipiul Brașov își autofinanțează 70% din cheltuieli
În mediul urban, localitățile județului Brașov stau ceva mai bine. Cel mai mare grad de autofinanțare din județ și-l asigură municipiul Brașov, care din venituri proprii reușește să susțină 70,9% din cheltuielile de casă. Dintre municipiile verificate de Curtea de Conturi, și Săcele are un grad bun de autofinanțare din venituri proprii, de 59,3%, în timp ce Făgărașul se află la 50,9%. Pe lista localităților urbane analizate de Curtea de Conturi s-au mai aflat și orașele Victoria (53,5% grad de autofinanțare) și Zărnești (54,7%).
Bani puțini la buget din vina primăriilor
Situația neplăcută în care se află comunele ce nu au reușit să atragă suficiente fonduri este, totuși în oarecare măsură și vina edililor și a proastei gestionări a banului public. Curtea de Conturi a constatat, în analiza făcută, că la majoritatea unităților administrativ-teritoriale verificate au fost identificate abateri privind nestabilirea sau stabilirea eronată a impozitelor și taxelor pe teren și clădiri. Și asta din cauză că unii contribuabili nu au declarat baza imposabilă, iar aceasta nu a fost stabilită nici din oficiu de către personalul de specialitate din primării. S-au întîlnit și cazuri în care funcționarii din primării au subdimensionat baza de calcul a impozitului, ceea ce a dus la calcularea unor dări mai mici. Pe de altă parte, știind probabil că vor primi sumele de echilibrare pentru bugetele locale și deci, nu vor rămîne niciodată cu cheltuielile neacoperite, nici primarii nu și-au dat silința să adune taxele și impozite locale ce se constituie în venituri proprii.
Curtea de Conturi a constatat și că ordonatorii de credite nu au fost interesați în crearea de pîrghii necesare pentru urmărirea modului de respectare a obligației contribuabililor.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!