Raportul MCV - Critici la adresa Parlamentului și a Avocatului Poporului. În schimb, ANI, DNA, ÎCCJ și CSM, lăudate.
×
ïżœ n c h i d e
g a l e r i a
f o t o
Dimensiune font:
Autor: sursa/mediafax.ro,
28.01.2015
Comisia Europeană a publicat, miercuri, raportul MCV( Mecanismul de Cooperare și Verificare ) privind România, prim vicepreședintele CE, Frans Timmermans, precizînd că România se află pe drumul cel bun. Raportul consemnează progresele înregistrate de România, precizînd că trebuie menținut consensul în ceea ce privește reformele.
Parlamentul a primit cele mai multe critici, în special pentru neridicarea imunității unor parlamentari.Și Avocatul Poporului a fost criticat. În schimb, ANI, DNA, ÎCCJ și CSM au fost lăudate.
Una dintre nemulțumiri vizează nerespectarea de către Parlament a hotărîrilor Curții Constituționale care a dat, în 2014, o serie de decizii pornind de la posibile amendamente la Constituție, la modificări ale codurilor penale sau referitor la incompatibilități.
"Judecătorii și procurorii au respectat în mod constant deciziile Curții. Deși unele decizii au reprezentat o provocare pentru sistemul de justiție, necesitând adaptarea metodelor de lucru, îmbunătățirea respectului pentru drepturile fundamentale este percepută ca un pas important în consolidarea și modernizarea sistemului de justiție, se arată în raport, precizându-se că în timp ce Ministerul Justiției a modificat în timp legile în urma unor decizii ale CC, există "cazuri clare unde Parlamentul nu a respectat deciziile CC", un exemplu dat în raport fiind cel al senatorului PNL Akos Mora.
Totodată, raportul remarcă faptul că stabilitatea cadrului juridic în materie de integritate a rămas "problematică", urmare a unor tentative în Parlament de a se modifica elemente ale acestui cadru. "Cu toate că niciuna dintre aceste încercări nu a devenit text de lege, nu a existat nicio dovadă că implicațiile în ceea ce privește situațiile de incompatibilitate sau riscurile de corupție au fost evaluate în prealabil și nu a existat nicio consultare cu ANI pe acest subiect", susțin experții europene.
O problemă "deosebită" ce implică Parlamentul este cea legată de normele privind situațiile de incompatibilitate în cazul aleșilor locali, cum ar fi primarii.
Raportul consemnează faptul că acest aspect nu a mai fost supus votului Parlamentului ulterior votului din decembrie 2013, dar notează că "persistă sentimentul clar că nu există un consens în Parlament în favoarea adoptării unor legi stricte în materie de integritate".
Documentul arată că aplicarea de către Parlament a deciziilor ANI confirmate în instanță este "în continuare inegală", în pofida speranței că reformele vor spori "gradul de aplicare automată" a acestora.
"Într-un caz emblematic, soluția n-a fost găsită decît după ce senatorul în cauză și-a dat demisia. Într-un alt caz, Camerei Deputaților i-au trebuit mai multe luni să ia o decizie, în pofida argumentelor conform cărora normele în vigoare fac ca respectarea unei hotărîri judecătorești definitive să se facă acum în mod automat. Un nou caz, al unui deputat care a fost declarat incompatibil, este în așteptarea unei decizii în Parlament", se arată în raport.
CE critică faptul că, în cea mai mare parte a anului 2014, Parlamentul nu a răspuns cererilor DNA de ridicare a imunității unor parlamentari pentru a permite inițierea de anchete și aplicarea măsurilor de detenție preventivă. "Această tendință a fost inversată în ultima parte a anului 2014, cînd Parlamentul a ridicat imunitatea mai multor parlamentari anchetați de DNA într-un dosar important de corupție", scrie în raport, adăugînd că răspunsul Parlamentului la solicitările DNA pare "arbitrar și lipsit de criterii obiective".
Experții CE punctează faptul că respingerea Legii amnistiei de către Parlament în noiembrie 2014 a transmis "un semnal pozitiv" în ceea ce privește opoziția față de o lege care ar conduce la exonerarea unor persoane condamnate pentru infracțiuni de corupție. "Cu toate acestea, faptul că la numai o săptămînă de la acest vot ideea unui nou proiect de lege privind amnistia colectivă a fost din nou vehiculată în Parlament sugerează că dezbaterea pe acest subiect nu a fost închisă", atrag ei atenția.
Avocatul Poporului, criticat pentru necontestarea unor OUG
Ca și precedentele rapoarte sînt amintite ordonanțele de urgență, menționîndu-se faptul că CC a criticat numărul acestora precum și nerespectarea criteriilor de urgență. Raportul arată că actualul Avocat al Poporului, ales în aprilie cu sprijinul unui singur partid, deși raportul MCV din iulie 2012 recomanda ca acesta să beneficieze de sprijinul tuturor formațiunilor politice, consideră că nu trebuie să se implice în chestiuni ce privesc echilibrul puterilor în stat. Experții critică această atitudine a Avocatului Poporului, care a decis să nu se amestece în cazul ordonanțelor de urgență vizînd chestiuni politice. Este dată ca exemplu OUG privind migrația aleșilor locali, precizîndu-se că această chestiune ar fi putut fi clarificată mai repede, dacă Avocatul Poporului ar fi contestat ordonanța la CC, așa cum i s-a cerut (contestarea fiind făcută în cele din urmă de partide).
DNA și ÎCCJ, lăudate pentru lupta împotriva corupției la nivel înalt
"În ultimele rapoarte MCV au putut fi constatate rezultate mai bune în ceea ce privește combaterea eficace a cazurilor de corupție la nivel înalt, o tendință care s-a confirmat în 2014. Acest lucru este valabil atît la nivelul urmăririi penale realizate de DNA, cît și în etapa judecării cauzei de către ÎCCJ. Acest lucru este, încă o dată, o indicație a faptului că problema corupției rămâne una majoră", se arată în raport. Documentul punctează faptul că activitatea DNA în 2014 a acoperit "un spectru larg de cazuri de corupție la nivel înalt, de la toate nivelurile funcției publice și implicînd persoane publice din diferite partide politice" . În acest sens, CE notează creșterea numărului investigațiilor DNA asupra unor cazuri de corupție vizînd judecători și procurori, subliniind că anul trecut au fost condamnați pentru corupție 7 judecători și 13 procurori. Printre cazurile care au fost sesizate ÎCCJ s-au numărat condamnări definitive ale unui fost pemier, ale unor foști miniștri, parlamentari, primari și magistrați. Raportul remarcă însă faptul că, în majoritatea cazurilor, executarea pedepsei în cazurile de corupție este suspendată, deși acest lucru este "mai puțin flagrant" la nivelul ÎCCJ.
Activitatea ANI, la nivel ridicat: 514 rapoarte finalizate în 2014
Experții CE notează faptul că activitatea ANI s-a menținut la nivelul ridicat din 2013, anul trecut Agenția Națională de Integritate finalizînd 514 rapoarte în cazuri de incompatibilitate (cele mai multe - 294), conflict de interese administrativ sau penal sau inadvertențe semnificative între venituri și averi. Deciziile ANI au vizat, printre altele, magistrați, secretari de stat, 11 senatori, 28 de deputați sau 84 de primari.
Totodată, este remarcat faptul că, în cazul deciziilor ANI contestate, 90% dintre ele au fost confirmate de instanțe. O provocare cu care se confruntă ANI este cea privind implementarea deciziilor definitive ale instanțelor referitoare la averile nejustificate, conflictul de interese sau cazurile de incompatibilitate. Autorii raportului subliniază faptul că ANI a inițiat un proces de monitorizare a implementării acestor decizii. Ca și în precedentele rapoarte, și activitatea CSM este salutată, inclusiv politica de "toleranță zero" în privința corupției în rândul magistraților.
Raportul menționează faptul că față de precedentele rapoarte atacurile motivate politic la adresa judecătorilor și procurorilor s-au redus, dar au rămas o problemă și în 2014, mai ales în cazurile de corupție în care au fost implicate persoane publice influente. Sînt semnalate și cazuri în care Curtea Constituțională a fost criticată dur de anumite persoane publice, un exemplu fiind legile Big Brother.
CE salută implementarea noilor coduri, dar remarcă inconsecvențe în deciziile instanțelor
Raportul remarcă faptul că adoptarea noilor coduri, importante pentru modernizarea sistemului judiciar din România, a reprezentant un succes la care au contribuit instituții cheie, Ministerul de Justiție, ÎCCJ, CSM și Procuratura. Punerea în aplicare a noilor coduri (civil, de procedură civilă, penal, de procedură penală) a demonstrat faptul că "guvernul și sistemul judiciar au colaborat într-un mod pragmatic și productiv," dar, la un an de la intrarea în vigoare a codurilor, rămîn multe aspecte legislative care nu au fost "soluționate". "Continuă să existe un nivel surprinzător de ridicat de inconsecvențe în unele hotărîri ale instanțelor, aspect care va fi întotdeauna o sursă de îngrijorare", precizează raportul.
Accent pe combaterea micii corupții-cazul Mita la Bac
CE remarcă lupta autorităților române împotriva corupției la nivel înalt, dar atrage atenția că trebuie să combată și mica corupție, precum și manifestarea acestui fenomen în educație și sănătate. "În sectorul educației, principala problemă a fost reprezentantă de corupția legată de examene, în special a bacalaureatului. Cazurile (semnalate) au inclus scurgerea conținutului examenelor și faptul că se închid ochii la tentativele de copiere", se arată în raport, care evidențiază rolul supravegherii video a examenelor la nivel național. Totodată, în 2014 au existat mai multe condamnări în cazuri de corupție în zona educației, inclusiv a unor oficiali din cadrul Ministerului Educației. La nivel universitar, este criticat faptul că instituțiilor de învățămînt superior nu li se cere "să numească evaluatori externi atunci cînd acordă grade universitate, o practică standard în multe țări".
Confiscarea averilor și recuperarea daunelor
O problemă sesizată de raport o reprezintă recuperarea daunelor de către stat sau de către persoane private, în urma unor decizii definitive ale instanțelor, chiar dacă rapoartele arată o creștere a activelor confiscate de către ANAF de la 5% în 2013 la 15% în 2014. Comisia amintește faptul că recuperarea daunelor este responsabilitatea instituțiilor financiare și că, totodată, a fost înțeleasă nevoia unor prevederi legale "pentru a face această procedură mai eficientă". Raportul notează că situația se complică și mai mult atunci cînd este vorba de confiscarea unor proprietăți sau bunuri precum mașinile. În cazurile de fraudare a fondurilor europene, CE atrage atenția asupra faptului că sumele fraudate sînt returnate de la bugetul de stat, fără ca cei care comit frauda să plătească.
Vicepreședintele CE: România se află pe drumul cel bun
"România este pe drumul cel bun și trebuie să rămînă pe această cale. Combaterea corupției reprezintă în continuare cea mai mare provocare și cea mai mare prioritate. Salutăm progresele înregistrate pe parcursul anului trecut, care vor trebui confirmate în 2015", a declarat prim-vicepreședintele CE, Frans Timmermans, cel care gestionează rapoartele MCV pentru România și Bulgaria. "Continuînd împreună în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, care se bucură de sprijinul neechivoc al cetățenilor, Comisia își va menține sprijinul față de eforturile României de a obține rezultate în ceea ce privește independența numirilor în funcții de conducere din sistemul judiciar, finalizarea inițiativelor legislative în curs și combaterea sistematică a corupției", a mai spus Timmermans.
Raportul evaluează progresele recente realizate de România, evidențiind o serie de domenii în care s-au înregistrat progrese în mod constant, fapt care indică durabilitatea acestora. Acțiunile întreprinse de principalele instituții judiciare și de autoritățile cu responsabilități în materie de integritate în vederea combaterii corupției la nivel înalt și-au menținut "o dinamică remarcabilă", se arată în raport. Totodată, documentul precizează că persistă "un sentiment clar că progresele realizate trebuie consolidate și construite pe baze și mai sigure".
Experții apreciază că, "deși punerea în aplicare a codurilor (Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal și Codul de procedură penală) a demonstrat colaborarea pragmatică și productivă dintre guvern și sistemul judiciar, un an mai târziu, multe chestiuni legislative rămîn nesoluționate".
"Există în continuare o lipsă de consecvență în unele hotărîri ale instanțelor, aspect care reprezintă o sursă de îngrijorare. Deciziile adoptate de Parlament de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alți cetățeni par să fie în continuare lipsite de criterii obiective și de un calendar fiabil. Au existat, de asemenea, cazuri în care Parlamentul a dat dovadă de reticență în a aplica hotărîrile judecătorești definitive sau deciziile Curții Constituționale", se arată în raport.
CE: Următorul raport MCV pentru România va fi prezentat, probabil, peste un an
Comisia Europeană a anunțat, miercuri, că următorul raport MCV pentru România va fi prezentat, probabil, peste un an, pentru a oferi Bucureștiului răgazul necesar pentru a putea da curs recomandărilor sale și pentru evalua rezultatele tangibile obținute.
"Consensul cu privire la necesitatea reformelor și convingerea că progresele sunt tot mai solide câștigă din ce în ce mai mult teren, iar această tendință trebuie acum menținută. Comisia așteaptă cu interes să continue colaborarea strânsă cu România pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor MCV și a monitoriza recomandările incluse în raportul adoptat astăzi. Următorul raport oficial va fi probabil prezentat în termen de aproximativ un an", se arată într-un comunicat al CE.
Executivul de la Bruxelles consideră că procesul de monitorizare în cadrul MCV, oportunitățile oferite de fondurile UE și dialogul constructiv cu Comisia și cu numeroase state membre continuă să reprezinte "un sprijin valoros" pentru consolidarea reformelor în România.
"Până la publicarea unui nou raport, Comisia va monitoriza îndeaproape și pe o bază permanentă progresele înregistrate, prin intermediul unor misiuni periodice, precum și printr-un dialog frecvent cu autoritățile române și cu alte state membre", precizează CE.
Raportul pentru Bulgaria notează că progresele înregistrate de această țară sunt "lente", reformele fiind îngreunate și de incertitudinile politice de la Sofia, unde s-au perindat trei guverne în ultima perioadă.
Următorul raport MCV pentru Bulgaria va fi tot peste un an.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!