Consilierii traseiști își pierd mandatul, primarii si presedintii de CJ, nu
×
ïżœ n c h i d e
g a l e r i a
f o t o
Viceprimarul de Brașov, Adina Durbacã, riscã sã fie printre primele victime ale ordonanței traseiștilor
Dimensiune font:
Autor: Mihaela Parghel,
22.01.2015
Rămîne de văzut ce se va întîmpla cu hotărîrile de consilii locale și de consilii județene adoptate cu votul traseiștilor, mai ales că o parte din acestea au produs deja efecte
Curtea Constituțională a lămurit situația primarilor, a președinților de consilii județene și a consilierilor care au migrat dintr-un partid în altul, în perioada 2 septembrie - 17 octombrie 2014. Dar, lămurile CCR sînt pe punctul de a crea un haos și mai mare în administrația locală. După ce a declarat neconstituțională OUG 55/2014, în baza căreia aleșii locali și-au putut schimba nestingheriți partidul, fără a-și pierde mandatul, Curtea Constituțională a emis, în cele din urmă, și motivația de neconstituționalitate. După interpretarea Curții, consilierii locali și județeni care au migrat dintr-un partid în altul își pierd mandatul, în timp de președinții de CJ-uri și primarii, aleși uninominal, nu. În acest caz rămîne de văzut ce se va întîmpla cu hotărîrile de consilii locale și de consilii județene adoptate cu votul traseiștilor, mai ales că o parte din acestea au produs deja efecte.
Primarii și președinții de CJ nu își pierd mandatul
Curtea Constituțională a României (CCR) arată în motivarea de neconstituționalitate a OUG 55/2014 că Ordonanța traseiștilor este neconstituțională, întrucît urgența acestui act normativ nu se justifică. Lasînd Parlamentului dreptul de a decide modul în care îndreaptă efectele produse de Ordonanța traseiștilor, CCR face distincție totuși între primarii și președinții de consilii județene, respectiv consilierii locali și cei județeni. Primii, fiind aleși prin vot uninominal, nu e obligatoriu (din punct de vedere constituțional) să-și piardă mandatul. Situatia este distinctă în privința primarilor și a președinților de consilii județene, cu privire la care scrutinul este unul uninominal, în sensul că motivarea Curții a avut în vedere constituționalitatea unui mod de pierdere a mandatului (demisia din partidul politic), fără a trage concluzia ca legiuitorul nu ar putea elimina sau modifica această modalitate de pierdere a mandatului. Astfel, la consilierii locali sau județeni încetarea mandatului, ca urmare a pierderii calității de membru al partidului politic pe listele căruia a fost ales, este o cerința implicită și directă a art.8 alin.(2) din Constituție. Nu aceeași concluzie se poate trage în privința primarilor sau președinților de consilii județene cu privire la care legiuitorul a optat pentru pierderea mandatului în caz de demisie din partidul politic, o atare opțiune nederivînd (datorita scrutinului uninominal prin care acestia sînt aleși), în mod implicit sau direct, din art.8 alin.(2) din Constituție, precizează motivarea CCR.
În cazul consilierilor, migrația încalcă voința cetățenilor
Spre deosebire de primari și președinții de CJ, consilierii ar trebui să își piardă obligatoriu mandatul, întrucît, în viziunea CCR, a fost încălcată voința liber exprimată de către cetățeni. Neconstituționalitatea reiese din încălcarea art. 8- alin (2) din Constituție, conform căruia Partidele politice se constituie și își desfășoară activitatea în condițiile legii. Ele contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, respectînd suveranitatea natională, integritatea teritorială, ordinea de drept și principiile democrației. Față de cazul primarilor și al președinților de CJ, unde s-a încălcat o lege și poate fi corectată de Legislativ, în cazul consilierilor este vorba despre încălcarea unui articol din Constituție, situație care nu poate fi îndreptată de Parlament.
Hotărîrile luate cu votul traseiștilor pot fi contestate
Astfel, în condițiile migrației, hotărîrile luate de consilieri nu mai exprimă voința politică a cetățenilor. Așadar, hotărîrile adoptate în consiliile locale și județene cu votul traseiștilor nu sînt doar ilegale ci și neconstituționale. Această excepție de neconstituționalitate va putea fi ridicată, pe viitor de orice persoană care are un interes legitim.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!