Ioan Pumnea, cel de-al patrulea Tezaur uman viu al Brașovului
×
ïżœ n c h i d e
g a l e r i a
f o t o
Dimensiune font:
Autor: Mihaela Parghel,
22.12.2014
Maestrul coregraf Ioan Pumnea se alătură altor artiști populari din Brașov care au acest titlu: cojocarul Dumitru Sofonea de la Drăguș, sculptorul Nicolae Purcărea din Scheii Brașovului, și Etelka Barko din Săcele, care încondeiază ouă
Brașovul are încă un tezaur uman viu, declarat recent de Ministerul Culturii și Cultelor. Maestrul coregraf Ioan Pumnea va primi acest titlu, după ce Ministerul a confirmat acordarea lui. Dosarul de candidatură a fost depus în cursul acestui an, iar recent am primit confirmarea că lui Ioan Pumnea i se va acorda titlul de «Tezaur uman viu». Cel mai probabil, în luna ianuarie ministerul de resort va transmite și documentele oficiale în acest sens, a declarat Adrian Vălușescu, directorul Centrului de Promovare a Culturii Tradiționale Brașov.
Maestrul coregraf Ioan Pumnea este cel de-al patrulea brașovean care primește acest titlu, după cojocarul Dumitru Sofonea de la Drăguș, sculptorul Nicolae Purcărea, din Scheii Brașovului, și Etelka Barko din Săcele, care încondeiază ouă.
Dragostea pentru folclor vine din familie
Ioan Pumnea s-a născut la 15 octombrie 1933 în satul Dăișoara, comuna Ungra. Familia a contribuit la dragostea pentru folclor, mama fiind o talentată interpretă de cîntece populare, iar tatăl instrumentist în fanfara din localitate. La vîrsta de 12 ani, în vacanța de Crăciun, a organizat prima echipă de dansuri populare cu școlarii din sat. De atunci, vacanțele au devenit bogate activități artistice în cadrul căminului cultural din sat.
Ioan Pumnea a montat primul dans popular scenic Rața, dansurile Călușerul, Banul Mărăcine, Bătuta, Fecioreasca, Învîrtita pe sub mînă, Mărunțișurile (dansuri ca Hodoroaga, Hora din Moldova devenită și Hora Junilor).
Ioan Pumnea este și creatorul ansamblurilor de datini și tradiții populare de la Dăișoara, Rupea, Paloș, Cața, Comăna, Cuciulata, Felmer, Viștea, Drăguș, Copăcel, Dumbrăvița și Teliu, Făgăraș, Codlea și Săcele.
Roata stelelor, despre obiceiuri românești, maghiare și germane din Brașov
Ioan Pumnea s-a remarcat și ca primul coregraf din România care a pus în scenă obiceiurile populare din zonele Țara Oltului și Rupea-Crihalma: Ceata de feciori, Plugarul, Cununa secerătorilor (Buzduganul), Strigarea peste sat (Roata în flăcări), Șezătoarea, Sînzienele și Lolele (obicei săsesc la Lăsatul Secului). Tot el este cel care a revigorat obiceiurile de peste an la care participă întreaga comunitate sătească, respectiv Nedeia munților, Răvășitul oilor, Focul lui Sumedru, Fărșangul, reintroducînd în circuitul național și dansurile Fecioreasca fetelor de la Crihalma, Brîul fetelor de la Drăguș, Lepedeul de la Comăna și Dansul femeilor maghiare din Ionești.
În cariera sa, Ioan Pumnea s-a remarcat și ca un consecvent cercetător în domeniul etnografiei și folclorului, cu precădere al dansului popular. Cercetările s-au materializat în volumele Dansul dăișorean (1968) și Trei suite de jocuri populare (1972).
Ioan Pumnea este inițiator al Festivalului Cîntecele Oltului, proiect început la Făgăraș în anul 1968 și continuat pînă în prezent la Călimănești.
Împreună cu cineaștii români, Pumnea a realizat filmele Nunta de Mateiaș și Roata stelelor, un documentar despre obiceiurile românești, maghiare și germane din județul Brașov.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!