Un studiu recent arată că gândirea negativă ar putea accelera declinul cognitiv asociat demenței. Demența este o boală neurodegenerativă de care suferă peste 50 de milioane de oameni la nivel mondial. Cercetările actuale arată că moștenirea genetică, hipertensiunea și fumatul sunt cauzele principale ale instalării demenței. Demența nu beneficiază de un tratament. Aproximativ o treime dintre cazuri ar putea fi, însă, prevenite sau măcar întârziate în evoluție, susțin specialiștii. Acest lucru ar fi posibil dacă oamenii ar acorda atenție factorilor de risc și ar încerca să își schimbe stilul de viață, potrivit csid.ro.
Tulburările emoționale, un factor de risc mai puțin cunoscut
Un factor de risc mai puțin cunoscut este însă reprezentat de tulburările emoționale. Studiile au arătat că depresia, anxietatea și stresul posttraumatic pot crește riscul de demență la bătrânețe. O cercetare publicată recent relevă că și gândirea negativă experimentată pe termen lung este asociată cu un risc mult mai crescut de dezvoltare a bolii Alzheimer. Aceasta este cea mai frecventă formă de demență.
Cei care au o gândire negativă sunt mereu îngrijorați cu privire la viitor
Cei care au o gândire negativă sunt mereu îngrijorați cu privire la viitor sau măcinați pe interior de trecutul lor. Acest lucru favorizează secreția excesivă de cortizol, hormonul stresului. De asemenea, duce la acumularea de proteine tau și plăci de amiloid la nivelul creierului, crescând riscul de Alzheimer. Cercetarea a inclus 292 de participanți cu vârsta peste 55 de ani. Oamenii de știință au evaluat funcția cognitivă a subiecților prin teste de memorare, atenție, limbaj și orientare spațială. Aceștia au examinat nivelul de proteine tau și depozitele de amiloid de la nivelul creierului prin tomografie computerizată.
Persoanele cu gândire negativă suferă un declin cognitiv accelerat
Savanții au observat că persoanele cu gândire negativă suferă un declin cognitiv accelerat cu aproximativ patru ani. De asemenea, acestea prezintă un nivel crescut de proteine tau, principalul indicator al bolii Alzheimer. Persoanele optimiste, în schimb, prezintă un risc mai mic de dezvoltare a demenței. Acestea sunt, în general, mai sănătoase.
Gândurile pot avea un impact asupra sănătății noastre fizice
Se pare, deci, că gândurile noastre pot avea un impact asupra sănătății noastre fizice. Impactul ar putea fi pozitiv sau negativ. Meditația ar putea ajuta la promovarea gândirii pozitive. De asemenea, ar putea fi încercate suplimentele care să conțină ingrediente precum: magneziu; vitamina B6; floarea pasiunii; roiniță; valeriană. Acestea pot atenua tulburările asociate cu stresul, depresia, anxietatea, calmând sistemul nervos. De asemenea, pot crește nivelul de serotonină, care reglează starea de spirit și stimulează memoria.
Atitudinea negativistă poate fi corectată prin terapie
Atitudinea negativistă poate fi corectată prin terapie cognitiv-comportamentală sau mindfulness, din fericire. Pentru asta, pacientul trebuie mai întâi să conștientizeze că are o problemă și să ceară ajutor de specialitate. Mișcarea zilnică, renunțarea la fumat, dieta echilibrată, odihna și socializarea sunt principalele metode prin care poate fi redus riscul de demență.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!
Cotidianul omului sïżœnïżœtos
