* Bătălia pentru păduri *O cercetare cu cîntec... joc și fără voie bună * Bugetul municipiului Săcele pe foarte mulți ani - deturnat cu sîrg * Cum poți deveni cea mai bogată localitate din țară
De rupi din codru-o rămurea...
Municipiul Săcele se află în pragul unei revoluții. Nu se poate estima, la ora actuală, în ce măsură noua revoluție săceleană va face să cadă și capete. Dar - și aceasta este un fapt cert - este vorba cel puțin de o revoluție în mentalitate, în gîndirea managerială, în administrația comunitară. Săcelele a fost, din timpuri străvechi, o comunitate cu mari bogății. Bogății în nesfîrșite terenuri și în nenumărate păduri. Pămînturi și păduri care în perioada comunistă au fost trecute în avuția întregului popor. Firesc ar fi fost ca întreaga avere să se întoarcă în proprietatea celui de-a avut-o. Numai că nu a fost să fie. Din imensele păduri ale localității Săcele, pînă în prezent numai 300 hectare au ajuns înapoi. Alte 11.600 de hectare au ajuns, prin ciudate minuni și întîmplări, în administrația unui institut de cercetări. Care a cercetat zdravăn masa lemnoasă, și a administrat-o dincolo de nivelul unei biete rămurele.
...Îi pasă codrului
de ea
Dacă s-ar fi continuat lucrurile de acolo de unde le-am lăsat în anul 2000, cele 11.600 hectare de pădure ar fi fost de multă vreme în patrimoniul municipiului și ar fi constituit o sursă de mare importanță în alimentarea bugetului local. Numai că, în loc să administreze municipiul aceste păduri, cele peste 11.000 de hectare au fost folosite de un institut de cercetări. Așa au cercetat ei, pe 11 mii de hectare. Acum am depus deja documentația, vom intra în posesia acestor păduri. Problema este că din exploatarea pădurilor în cauză bugetul local ar fi trebuit să încaseze anual 300-400 de milioane de lei - susține primarul săcelean Vasile Lața.
Ghilotina justiției
Ghilotina revoluției urmează a fi înlocuită cu cea a justiției. Pentru că edilul șef al municipiului Săcele este decis să se adreseze instanțelor de judecată pentru ca municipiul să își primească banii de care a fost văduvit timp de patru ani. Săcelenii au putut vedea în direct, cum s-ar spune, roadele «cercetării» sub forma camioanelor pline de masă lemnoasă care tranzitau localitatea, multe case fiind chiar avariate de vibrațiile produse de tonajul acestui tranzit. Sîntem pentru cercetare, chiar vom ajuta respectivul institut, dar nu se face cercetare pe loturi de dimensiuni uriașe, este ca în bancurile cu Radio Erevan. Este normal, este firesc să ne recuperăm și averea, dar și roadele acesteia de care am fost lipsiți. «Cercetarea» despre care se tot vorbește ne-a văduvit de sume uriașe, de bani cu ajutorul cărora am fi putut moderniza drumurile din întreaga localitate, am fi putut finanța lucrările pentru ocolitoarea municipiului, am fi putut finanța lucrări importante pentru canalizare. Și am fi putut demara inclusiv cele două obiective economice pe care le-am gîndit pentru a crea locuri de muncă pentru membrii comunității rrome, a declarat primarul de Săcele, economist Vasile Lața.
Aurul verde,
aur... verde
Săcelenii sînt la un pas de a deveni una dintre cele mai bogate comunități. Cele 11.600 de hectare nu sînt deloc de neglijat. Numai din exploatarea masei lemnoase se pot obține venituri extrem de importante pentru bugetul local, venituri care pot depăși chiar de zece ori nivelul actual al veniturilor realizate de bugetul săcelean. Apoi, cu o asemenea zestre, municipiul Săcele poate contracta fără dureri de cap credite - naționale sau internaționale - pentru dezvoltare. Iar aurul verde poate fi transformat chiar în... aur verde. Sau albastru, în funcție de cum pot fi materilaizate aceste venituri: în dolari sau în euro.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!
Cotidianul omului sïżœnïżœtos
