Jocul Boriţa, de Crăciun

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Harald ODĂŢEANU, 21.12.2004

*Jocul Boriţa era în trecut un rit de fertilitate, adresat familiei, gospodăriei, pămîntului, animalelor şi totodată un obicei de iniţiere a flăcăilor
*Muzeul de Etnografie a vernisat ieri o expoziţie prin care vrea să reînvie în memoria braşovenilor acest străvechi obicei

La Muzeul de Etnografie a fost vernisată ieri expoziţia „Jocul Boriţa, obicei de Crăciun la ceangăii din zona Săcele“, prin care se doreşte punerea în valoare şi readucerea în atenţia publicului larg a acestui vechi obicei popular.
Ziua Sfinţilor Prunci
Jocul Boriţa era în trecut un rit de fertilitate, adresat familiei, gospodăriei, pămîntului, animalelor şi totodată un obicei de iniţiere a flăcăilor, de trecere de la o categorie de vîrstă la alta. Acum, se mai păstrează doar la Purcăreni, Zizin şi Tărlungeni. Jocul se desfăşoară în cea de-a treia zi de Crăciun, în „Ziua Sfinţilor Prunci“, la joc participînd tineri începînd cu vîrsta de 15-16 ani, buni dansatori şi cunoscători ai obiceiurilor satului. Costumul purtat de boriţaşi este cel tradiţional, de sărbătoare, al ceangăilor: căciulă de blană împodobită cu o garoafă roşie, cămaşă albă, vestă neagră din stofă, pantaloni negri, prici şi cizme cu zurgălăi. Boriţaşii ţin în mîna dreaptă, în timpul jocului, lopăţele din lemn (la Purcăreni şi Tărlungeni) sau un băţ pirogravat (la Zizin). Cînd pornesc prin sat, se formează un alai după o rînduială bine stabilită. În frunte merge muzicantul, apoi vătaful, cei doi dansatori principali, numiţi „kuka“, purtînd măşti pe faţă, iar apoi, restul dansatorilor.
Un cadou pentru braşoveni
Boriţaşii se opresc la fiecare casă, „kuka“ şi unul dintre boriţaşi cere permisiunea să joace în curtea gospodarului. Feciorii dispuşi în cerc încep jocul, ascultînd comenzile vătafului, jocul fiind compus din patru momente distincte. Masca purtată de „kuka“ este una zoomorfă, confecţionată din lemn şi împodobită cu pene, dansatorul avînd atîrnate la brîu tălăngi. Ultima secvenţă a obicieului este balul boriţaşilor, care are loc în luna ianuarie, la care, alături de boriţaşi, iau parte şi mulţi dintre cei care i-au găzduit pe dansatori. „Expoziţia de faţă este un cadou pe care-l facem tuturor braşovenilor, acum, în prag de sărbători. Prezentăm aici un obicei frumos şi profund, care a marcat existenţa ceangăilor din Ţara Bîrsei în secolele ce au trecut, fiind cunoscut în întreaga Europă a vremii. Este foarte important ca aceste elemente de simbol identitar să fie păstrate şi duse mai departe“, a spus la vernisaj Ligia Fulga, directoarea Muzeului de Etnografie.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: