Ilustrate de altădată

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Mihaela CHICOMBAN , 18.11.2004

* La Muzeul „Casa Mureşenilor“, vremurile de la începutul secolului trecut au reînviat prin imaginile din vechile cărţi poştale

Placa de patefon se învîrte lin, lăsînd să curgă fără cusur romanţa lui Zavaidoc „De cînd ne-o aflat lumea“. E un patefon „The Gramophone Company“, de acum o sută de ani, la fel de bătrîn şi de elegant ca şi cele două aparate de fotografiat, cu clişee de sticlă, de lîngă el. Martori tăcuţi ai vremurilor reînviate sînt şi cele 200 de imagini din cărţile poştale tipărite la începutul secolului trecut şi vechile fotografii ale vremurilor de altădată. În aceste zile, o întoarcere în zilele pline de farmec ale primelor decenii din secolul XX pare chiar posibilă pentru orice braşovean. Trebuie doar să treacă pragul Muzeului „Casa Mureşenilor“, unde de ieri, o dată cu deschiderea expoziţiei „Lumea în imagini - Prima jumătate a secolului XX. Estetică şi comunicare“, timpul s-a întors din loc.
Parfumul unei epoci reînviate
Poarta Schei, construită în 1827 în stil brandenburghez, pare tînără într-o vedere din 1898. Şi dovedeşte că, în lupta cu timpul, piatra a ieşit învingătoare, pentru că imaginea seamănă izbitor cu cea de azi. Şi Turnul Negru a fost vedetă în ilustratele de la începutul anului 1900. La fel ca acum, după o sută de ani. Bastionul Graft pare şi el, în zilele noastre, desprins dintr-o ilustrată din 1889.
Prima casă de pe Iorga
Actuala stradă a Mureşenilor se numea pe vremuri Şirul Inului, după specificul negoţului care se practica aici. Două cărţi poştale din 1906 au imortalizat Casa Mureşenilor, de pe Şirul Inului, şi linia de tramvai care trecea pe acolo după anul 1891. Vila inginerului Kertsch a fost construită în 1888. Impozanta clădire apare într-o ilustrată din 1899. Casa care a fost demolată de comunişti ca să facă loc actualului bloc „Modarom“. Pe strada care astăzi poartă numele lui Nicolae Iorga era la început de secol o singură casă. Clădirea, surprinsă într-o ilustrată din 1913, se păstrează şi astăzi, la numărul 16.
Alte amintiri
Pe lîngă imaginile Braşovului de altădată, „Branul regal“, „Peisaj montan“, „Oraşe româneşti şi europene“, „Vederi turistice din Franţa şi Italia“, „Scene de gen“ şi „Fotografii ale familiei Mureşenilor“ sînt alte teme redeşteptate din somnul istoriei în expoziţia realizată de muzeograful Ovidiu Savu. Cele peste două sute de exponate aparţin Muzeului „Casa Mureşenilor“, dar şi colecţionarilor braşoveni Edmund Vass, Petre Matei, Nicolae Barna, Nicolae Pepene şi Alexandru Petrescu. Şi seniorul patefon „The Gramophone Company“ a fost păstrat cu grijă de colecţionarul Alexandru Petrescu, iar pînă la mijlocul lunii ianuarie 2005, preţiosul obiect se află în custodia Muzeului „Casa Mureşenilor“.
Cărţile poştale au apărut în 1869
• În anul 1869, Emmanuel Hermann, profesor austriac de economie de la Academia Militară din Viena, a publicat un articol în care a arătat ce avantaje economice ar putea aduce lansarea cărţilor poştale pentru corespondenţă. La 1 octombrie 1869 s-a născut Correspondenz-Karte, scoasă de Serviciul Poştal Austriac. Peste nouă milioane de cărţi poştale au fost vîndute în primul an, ca pîinea caldă. O dată cu perfecţionarea tehnicii, cărţile poştale au cedat locul vederilor. Primele vederi care reproduceau imagini cu hoteluri sau staţiuni au apărut prin 1890, întîi în Germania, apoi în Austria şi Elveţia. De regulă, pe imagine erau deja tipărit mesajul „Gruss aus...“ (Salutări din...). Din 1871, la doar doi ani de la apariţie, cărţile poştale au început să circule şi în România.

„În anii ’40, Braşovul era un oraş mic, provincial faţă de Cluj, dar avea un farmec deosebit, ca şi astăzi. Era foarte vizitat de turişti din toată ţara, burghezi intelectuali, care veneau la pensiunile saşilor. Lumea bună se plimba pe promenada de la Prefectură, actuala clădire a Rectoratului, şi asculta orchestra de la restaurantul din vecinătate. Vizavi era clădirea Cercului Militar. Acolo cînta fanfara. Cine dorea să asculte jazz trebuia să meargă la restaurantul de la Aro. Un farmec aparte aveau tîrgurile de toamnă şi de primăvară care se organizau în Piaţa Sfatului. Mi-aduc aminte şi de tramvaiul cu vagoane galbene care ne ducea în Dîrste, dar şi de prăvăliile de pe strada Porţii, actuala Republicii, cu vitrine frumoase. Era frumos Braşovul pe atunci, şi este şi acum.“
Lucia Bunaciu, (foto) director onorific al Muzeului „Casa Mureşenilor“, nepoata compozitorului Iacob Mureşianu

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: