* Mai mulþi zãrneºteni considerã proiectul guvernamental, prin care se va deschide o carierã în zona Piatra Craiului, ameninþã mediul ºi viaþa locuitorilor
* Conducerea Primãriei spune cã nu doreºte sã punã în pericol Parcul Naþional, dar trebuie sã se gîndeascã la beneficiile oraºului
Locuitorii din Zãrneºti se tem cã viaþa lor s-ar putea schimba radical în cîþiva ani, dacã în imediata vecinãtate a oraºului se va construi, aºa cum se aude, o carierã de exploatare a pietrei. Peste 70 de zãrneºteni au semnat un protest, considerînd cã o astfel de carierã va afecta atît Parcul Naþional Piatra Craiului, cît ºi oraºul Zãrneºti.
Hotãrîre de Guvern din 2001
„Aceastã carierã se va dezvolta pe o suprafaþã cuprinsã între 10 ºi 20 de hectare ºi va fi amplasatã în vecinãtatea Parcului Naþional Piatra Craiului, la 14 kilometri de oraºul Zãrneºti ºi un kilometru de primele aºezãri din satul Poiana Mãrului. Din cauza conformaþiei geografice a zonei, singurul punct viabil de distribuþie grano-dioritului este Zãrneºti. Acest lucru implicã transportul rocilor pe o distanþã de 5 kilometri pe limita Parcului Piatra Craiului ºi traversarea oraºului Zãrneºti pe o lungime de aproximativ 3 kilometri, ceea ce va duce la degradarea rapidã a caselor situate pe traseul camioanelor“, se aratã în protestul zãrneºtenilor. Mioara Surdu, una din persoanele care semneazã protestul, acest proiect a mai fost contestat încã din anul 2001, cînd peste 90 de ONG-uri ºi-au exprimat îngrijorarea pentru pericolul care ameninþã Parcul Naþional Piatra Craiului. „Printr-o hotãrîre de Guvern, în 2001, a fost aprobatã acordarea licenþei de concesionare a activitãþii de exploatare a zãcãmîntului de grano-diorit din perimetrul Dealul Blidarului-Zãrneºti. Licenþa de concesiune s-a încheiat între Agenþia Naþionalã de Resurse Minerale, în calitate de concedent ºi Societatea de Construcþii CCCF SA, în calitate de concesionar. Acum a fost adoptatã o hotãrîre de CL, care readuce acest proiect în actualitate“, explicã Mioara Surdu.
Îngrijoraþi pentru
Piatra Craiului
Zãrneºtenii spun cã aceastã carierã va afecta ºi turismul în Piatra Craiului, ducînd la diteriorarea peisajului. „Materialul exploatat va fi transportat cu camioane de 40 de tone pe drumul Zãrneºti-Plaiul Foii, care reprezintã principala poartã de acces turistic în Parcul Naþional Piatra Craiului“, se aratã în protestul locuitorilor. Care mai spun cã proiectul are în vedere amplasarea concasorului de rocã într-o fostã întreprindere de prelucrare a lemnului, la aproximativ 200 de metri de un cartier de blocuri ºi cã deschiderea acestei cariere va putea ameninþa mai multe proiecte de conservare ºi dezvoltare durabilã finanþate cu peste 2,5 milioane de euro din surse internaþionale. „Zona prevãzutã ca locaþie a carierei este amplasatã la o distanþã de un kilometru de un areal important pentru iernatul cerbilor ºi reprezintã un important coridor pentru circulaþia animalelor sãlbatice. Momentan, întreaga zonã este acoperitã de pãdure maturã. Demersul nostru are în vedere conservarea, dezvoltarea ºi promovarea zonei turistice Piatra Craiului“, se mai aratã în protest.
Primarul vrea
sã consulte zãrneºtenii
Gheorghe Lupu, primarul Zãrneºtiului, considerã cã protestul locuitorilor nu este justificat ºi spune cã semnatarii acestuia nu sînt foarte bine informaþi. „Consilul Local a aprobat o hotãrîre de principiu, care are în vedere întocmirea documentaþiei în legãturã cã acest parc, în parteneriat cu firma desemnatã prin Hotãrîrea de Guvern din 2001. Deocamdatã nu s-a întreprins însã nimic, sîntem în stadiul de analizã, pentru cã dorim sã vedem dacã deschiderea acestei cariere este în interesul oraºului. Din primele date pe care le avem, beneficiile Primãriei Zãrneºti ar ajunge la 20 de miliarde de lei pe an. Se va realiza infrastructura pe traseul respectiv ºi, desigur, luãm în considerare faptul cã mediul ºi locuitorii oraºului trebuie deranjaþi cît mai puþin“, explicã Lupu. Primarul a mai spus cã proiectul carierei are în vedere construirea acesteia la 15 kilometri de Parcul Piatra Craiului, nu la cinci, cum afirmã zãrneºtenii. „Firma a fãcut un studiu de mediu ºi existã anumite limite impuse care nu pot fi depãºite. Dacã la un studiu aprofundat se ajunge la concluzia cã va fi perturbat mediul, mã voi opune ºi eu, dar interesul nostru este ca oraºul s-o ducã mai bine. Consiliul Local e interesat sã nu deranjeze pe nimeni, dar la fel de important este sã creãm fonduri pentru localitate. Eu sînt deschis la discuþii cu cetãþenii, pentru cã dorim ca aceºtia sã fie bine informaþi ºi decizia finalã sã fie luatã în urma unei analize foarte stricte“, a mai spus Gheorghe Lupu.
Parcul Naþional Piatra Craiului
•Parcul Naþional Piatra Craiului este renumit în primul rînd datoritã reliefului impresionant, aici existînd cea mai lungã creastã calcaroasã din România, cu elemente geologice deosebite. Speciile unice de florã ºi faunã, precum ºi speciile de carnivore rare în Europa, au fãcut ca zona sã devinã o arie protejatã ale cãrei principale obiective sînt conservarea biodiversitãþii, încurajarea obiceiurilor ºi modului tradiþional de viaþã al comunitãþilor locale ºi stimularea turismului. Prima acþiune de protejare a zonei Piatra Craiului dateazã din 1938, cînd s-a înfiinþat Rezervaþia Naturalã Piatra Craiului pe o suprafaþã de 440 ha „datoritã caracterului unic al masivului unde se gãsesc specii rare ca Diantus Callizonus sau Leontopodium Alpinum ca ºi datoritã frumuseþii peisajului“. În 1990, Piatra Craiului este declarat parc naþional, iar în 1999 începe Proiectul Managementul Conservãrii Biodiversitãþii.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!