Cărţi de căpătîi pentru filologi

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: (R.B.), 05.11.2004

* Mihaela Gheorghe şi Ruxandra Ivăncescu, două îndrumătoare ale studenţilor de la Litere, şi-au publicat tezele de doctorat

Studenţi sau foşti studenţi ai Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii „Transilvania“, dar şi alţi iubitori ai „literelor“ au fost ieri curioşi să afle detalii despre cărţile scrise de două cadre didactice ale facultăţii, adunîndu-se la „Casa Baiulescu“, unde a avut loc lansarea celor două volume. Şi pentru ca toată lumea să fie mulţumită, s-a vorbit mai întîi despre o carte din domeniul lingvisticii, semnată de Mihaela Gheorghe, profesor de Limba Română Contemporană, după care a fost despicată în patru lucrarea Ruxandrei Ivăncescu, care are meritul de a-i introduce pe studenţi în tainele Antropologiei şi Folclorului, cărţile fiind publicate de Editura „Paralela 45“.
Capitol al Gramaticii Academiei
Ambele cărţi au la bază lucrările de doctorat ale celor două autoare. Despre cartea cu titlul „Propoziţia relativă“ a Mihaelei Gheorghe, Valeria Guţu Romalo, coordonatorul lucrării sale de doctorat, spune că este rezultatul „unei minuţioase investigaţii, realizată dintr-o nouă perspectivă teoretică“ şi „propune o descriere coerentă şi novatoare a acestui domeniu al sintaxei“. Prezentînd cartea, Andrei Bodiu, decanul Facultăţii de Litere, a precizat că lucrarea colegei sale va constitui un capitol al viitoarei Gramatici a Academiei Române, mărturisind totodată că a numărat, din curiozitate, titlurile cuprinse în bibliografie, constatînd că sînt nu mai puţin de 367.
Carte despre povestirea tradiţională
Despre cartea Ruxandrei Ivăncescu, şi aceasta o prelucrare a tezei de doctorat, colegul autoarei, Adrian Lăcătuş, a spus că poate fi consideră o lucrare ştiinţifică şi un eseu, în acelaşi timp, ideea fundamentală fiind „supravieţuirea pînă în stricata noastră contemporaneitate a mecanismelor de imaginar, specifice omului primitiv“. Volumul se numeşte „Paradisul povestirii-memorie şi realitate trăită în povestirea tradiţională“, iar autoarea observă, cu multă naturaleţe, că „identificîndu-se cu eroii unui roman sau ai unui film, omul modern retrăieşte magia ieşirii din timp a ritualului povestirii“.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!

Articolul anterior

Bebeluşii de la Zoo

Articolul urm�tor

Rotary Braşov premiază olimpicii