l În curtea familiei Greavu din Lisa pot fi văzute la lucru două dîrste vechi de peste 150 de ani
În comuna Lisa din Țara Făgărașului, în gospodăria familiei Greavu, pot fi văzute la lucru ultimele dîrste din județ. Dacă aveți de curățat un pled, o pătură sau alte materiale grele, cu lînă multă, și vreți să folosiți o metodă ecologică, moștenită din străbuni, nu trebuie decît să faceți drumul pînă la Lisa, o comună de lîngă Făgăraș. În dîrste spălăm pături lățoase, pleduri. Doar cu apa din vîltoare, fără nici un detergent. Pentru o pătură percepem 20.000 de lei și o ținem în vîltoare cam o oră. Iar un strai stă în vîltoare pînă la cinci ore și-l scoatem curat. Spălatul unui strai costă 100.000 de lei, spune Toma Greavu, săteanul în curtea căruia puteți vedea la lucru utilajele vechi de peste 150 de ani.
Bani europeni pentru dîrstele de la Lisa
Dîrsta este o piuă rudimentară acționată de o apă curgătoare, în care se bat dimia, postavul și alte astfel de materiale, cu ajutorul unor ciocane de lemn. Ultiajele, vechi de sute de ani, au fost păstrate în beciul casei gospodarilor din Lisa, alături de niște vechi războaie de țesut, pînă anul trecut cînd Muzeul de Etnografie din Brașov s-a arătat interesat de dîrstele de la Lisa, pe care vrea să le introducă în circutul turistic. Printr-un proiect în care s-au implicat Consiliul Județean, o familie de italieni și familia Greavu au fost accesate fonduri europene în valoare de 100.000 de euro. Cu acești bani a fost construită o clădire în care au fost adăpostite mașinile de dîrstuit, un magazin de prezentare a straielor, o terasă și chiar o toaletă. Obiectivul a fost inaugurat în primăvara acestui an.
Spălătorie ecologică
Acum sătenii din Lisa, dar nu numai ei, vin la dîrstele familiei Greavu pentru a curăța pleduri, straie de lînă, pături sau chiar lîna proaspăt tunsă după metoda strămoșească. Oamenii preferă acest gen de curățătorie, pentru că lîna nu se deteriorează. În ultimii ani, s-a mai pierdut interesul pentru obiectele din lînă. Dar mai sînt comenzi, explică Toma Greavu, stăpînul pivelor de lemn. Gospodarul mai povestește că, de-a lungul vremii, au mai încercat și alții să facă dîrste, dar fără succes. În familia noastră dîrstuitul este o tradiție. Generațiile trecute au trăit numai din această activitate, povestește Toma Greavu.
Două săptămîni de lucru
Pentru cele două dîrste, Toma Greavu folosește apa rîului Lisa. Străbunicii noștri au inventat toate aceste utilaje. Le-au pus în mișcare cu ajutorul apei. Au deviat cursul apei Lisa, l-au trecut pe sub casă și au folosit apa în aceste vîltori. Apa pune în mișcare utilajele de dîrstuit. Prima dată straiele sînt vîltorite bine. În funcție de calitatea lînii stau în vîltoare și 16 ore. După care se usucă natural pînă la înăsprire. Apoi se așază în mașina de tras firele de lînă, după care le punem din nou în vîltoare. De data aceasta numai vreo șase ore. Așa ude le punem la valul de căldură, unde la 70 de grade se usucă. Apoi se aranjează. Un astfel de procedeu se întinde pe două săptămîni. Lucrăm straiele numai vara sau în zilele călduroase. Cel mult șapte luni pe an, spune Toma Greavu.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!
Cotidianul omului sïżœnïżœtos
