* Specialiștii cred că anul acesta gripa va lovi jumătate din populația planetei
Specialiști epidemiologi au intrat în alertă din cauza gripei. Ei sînt convinși că sîntem amenințați de o pandemie (îmbolnăvire în masă) de gripă care ar putea face ravagii pe glob. Fenomenul se produce cam o dată la 40 de ani, iar ultima dată a avut loc în 1967. Pentru a feri populația de o îmbolnăvire cu urmări grave, specialiștii au inventat un medicament nou, care combate cu succes virusurile gripale indiferent de tulpină. Leacul a apărut deja pe piață. Costă peste un milion de lei, iar în curînd se va găsi și în farmaciile brașovene. În această toamnă, în județul nostru s-au înregistrat opt cazuri de gripă.
Motiv de îngrijorare
La recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în România funcționează începînd din acest an un comitet național de intervenție în caz de pandemie, care are rolul de a elabora și aplica planul de supraveghere, control și izolare a cazurilor de gripă. Specialiștii susțin că pandemiile de gripă se manifestă cu o ciclicitate de 10 - 40 de ani. Ultima a fost în anul 1967. Dincolo de faptul că ne apropiem de pragul de 40 de ani, evoluția atipică a gripei din ultima perioadă (răspîndire în salturi geografice) precum și apariția unor noi tulpini de virusuri la păsări și porci sporesc considerabil riscurile. OMS avertizează că virusul H5N1 pe care oamenii de știință din China l-au descoperit la porci în luna august a acestui an poate ucide milioane de oameni dacă se combină cu virusul gripei umane, situație ce ar putea fi mai gravă decît cea a pneumoniei atipice.
Medicament nou
În majoritatea cazurilor, bolnavii de gripă folosesc medicamente fără prescripție medicală (paracetamol, aspirină, antibiotice), care tratează numai simptomele bolii, fără a acționa și asupra virusului. În aceste condiții, gripa evoluează și există riscul de apariție a complicațiilor. Recent, a fost descoperită o nouă clasă de medicamente care acționează asupra virusului gripal, oprindu-i multiplicarea și răspîndirea în organism. Grupul La Roche a înregistrat în decembrie 2003 un astfel de medicament - Tamiflu - care blochează capacitatea virusului de a se multiplica și de a infecta celelalte celule sănătoase. Tamiflu este indicat și în prevenirea apariției gripei, mai ales la persoanele nevaccinate sau în cazul apariției unor tulpini noi, care nu au fost incluse în vaccinurile produse pentru sezonul respectiv. Tamiflu se administrează doar la recomandarea doctorului, pentru tratamentul gripei la adulți și la copii cu vîrsta mai mare de un an.
Tamiflu și la Brașov
Tamiflu reduce cu 89% riscului răspîndirii în cazul contactului cu persoane bolnave. În urma studiilor clinice, s-a costatat că Tamiflu determină reducerea cu 38% a severității bolii, cu 67% a apariției complicațiilor secundare (bronșita, pneumonia, sinuzita) și cu 37% a duratei bolii. În Brașov, acest vaccin nu se găsește încă, dar farmaciile au luat legătura cu producătorii și urmează să îl comande. Costurile nu sînt însă pentru orice fel de buzunar, medicamentul avînd un preț de peste un milion de lei. Celelalte vaccinuri de pe piață au prețuri cuprinse între 150.000 și 400.000 de lei. În România, vaccinarea antigripală are o istorie de 10 ani și prevenția se adresează în special persoanelor cu risc crescut, adică bătrînilor și copiilor. Strategiile de prevenire a gripei se axează pe vaccinarea principalelor categorii de populație vulnerabile. Studiile arată că eficacitatea vaccinurilor antigripale se situează între 70 - 90%, dar este mult mai scăzută în cazul persoanelor în vîrstă (30-40%). În plus, dacă o nouă tulpină apare după ce a fost produs și distribuit vaccinul, persoanele care s-au vaccinat nu sînt protejate față de acest nou virus.
Opt cazuri de gripă
la Brașov
În această toamnă, la Brașov s-au înregistrat opt cazuri de gripă, 2.537 de viroze respiratorii și 428 de pneumonii. Direcția de Sănătate Publică a solicitat 26.000 de doze de vaccin gratuit care va fi distribuit persoanelor din grupele de risc. Iarna trecută, gripa a făcut ravagii în județul nostru. S-au înregistrat peste 10.000 de cazuri de viroze respiratorii și în jur de 70 de cazuri de gripă. Peste 300 de pacienți au avut nevoie de internare, iar Spitalul de Pediatrie și Maternitatea au fost anul trecut în carantină din cauza bolii.
Mortalitate crescută
Epidemia de gripă este însoțită de o mortalitate crescută. Anual, în lume se îmbolnăvesc pînă la 500 de milioane de oameni, dintre care două milioane mor. Majoritatea sînt copii pînă în 5 ani și bătrîni. Într-un raport recent al Organizației Mondiale a Sănătății se arată că virozele respiratorii și gripa au reprezentat, în anul 2003, cel de-al patrulea factor de mortalitate din lume. Se întreabă multă lume dacă angoasa asta a noastră privind valul de gripă care o să vină este o chestiune reală sau e cumva o exagerare. Nu e nici o exagerare, e ceva real. Sîntem cu certitudine în pericolul să ne așteptăm chiar la o pandemie pentru că perioada cu care se repetă este destul de aproape. Oferta actuală, în afară de vaccin include și alte mijloace care pot salva pierderi enorme din punct de vedere uman și material, a spus dr. Viorel Alexandrescu, Directorul Centrului Național de Referință OMS pentru Gripă.
Ce este pandemia?
Epidemia reprezintă îmbolnăvirea unui număr mare de persoane, cu extindere geografică limitată (regiune, țară), cu durata de circa 6-8 săptămîni, afectînd un adult din zece și un copil din trei. Epidemiile restrînse (locale) apar la intervale de 3-5 ani, cu virusuri mai puțin agresive. Cele medii (cu extindere geografică mai mare) apar la intervale de 5-10 ani. Pandemiile (epidemiile foarte mari) de gripă afectează zone extinse ale globului, apar la fiecare 10 - 40 de ani și pot afecta pînă la 50% din populație. Sînt provocate de virusuri care suferă în timp mutații majore. Virusul se răspîndește rapid și produce îmbolnăviri severe.
Manifestări atipice
De cîțiva ani încoace, epidemiile de gripă s-au manifestat atipic, surprinzînd lumea medicală. Anul trecut gripa a debutat mult mai devreme și a apărut o noua tulpină - A Fujiang ( AH3N2), foarte agresivă, care a produs cazuri severe de boală. După apariția epidemiilor în vestul Europei, virusul pare să fi făcut o săritură peste mai multe zone geografice. La mijlocul lunii noiembrie 2003, erau afectate Scoția, Irlanda, Irlanda de Nord și Anglia. O săptămînă mai tîrziu, epidemia de gripă atingea cote maxime în Spania și Portugalia, pentru ca, peste alte 14 zile, să afecteze populația din Franța. La începutul lui decembrie, epidemia a atins cote maxime în Belgia, Luxemburg și Norvegia, după care, peste alte șapte zile, ajungea în Danemarca, Olanda, Lituania și România.
Patru secole de gripă
Istoria gripei se întinde pe parcursul ultimelor patru veacuri, dar perioada care a putut fi foarte bine studiată este ultima sută de ani. În acest interval, lumea a fost zdruncinată de trei pandemii și de cîteva alte amenințări mai mult sau mai puțin grave. Cea mai gravă și mai costisitoare pandemie de gripă a fost cea spaniolă, de la sfîrșitul Primului Război Mondial, cînd s-a estimat că între 20 si 40% din populația globului a contractat boala și că peste 30 de milioane de oameni au murit. Următoarele pandemii au provocat un număr mai redus de decese. Între 1957-1958 gripa asiatică a înregistrat un milion de victime, iar gripa Hong Kong din 1968 aproxativ 800.000.
Efecte
dezastruoase
Cele mai tragice efecte ale unei gripe cu extindere pandemică sînt, de departe, suferința umană și drama pierderii de vieți omenești. Nu sînt de neglijat însă și îngrijirea, spitalizarea, medicamentele, care adaugă costuri suplimentare. Autoritatea americană în materie de epidemiologie a estimat pentru SUA efectele unei viitoare pandemii de gripă la 89.000-207.000 de morți, 314.000-734.000 de spitalizări și un impact economic de 71-166 miliarde de dolari, excluzînd posibilele încetări de activitate pe care le vor suferi unele afaceri.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!
Cotidianul omului sïżœnïżœtos
