Drumul spre ordine

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Cornelius POPA, 27.10.2004

Agenda municipiului Săcele

Municipiul Săcele începe să îşi regăsească cadenţa. Pas cu pas, zi după zi. Este, de fapt, adevărata miză a actualei administraţii. „Noi am tot discutat între noi. Dar, chiar dacă ne-au mai scăpat boii cîteodată - şi ne mai scapă - asta nu înseamnă să ne dăm în cap. În fond, indiferent de gruparea politică, primar şi consilieri, avem cu toţii un gînd comun: să fie mai bine pentru comunitatea săceleană“, spune primarul Vasile Laţa. Este adevărat, unul vede acest bine într-un fel, altul altfel. De aici apar şi unele întîlniri mai furtunoase din Consiliul Local.
Mărul discordiei, model săcelean
Mărul discordiei, la Săcele, ar fi uzina Electroprecizia. Multe se înnoadă şi deznoadă în jurul acesteia. Dacă pici în fierberea săceleană ai putea să juri că asişti la un război pe viaţă şi pe moarte între conducerea uzinei şi a Primăriei. „Nimic mai fals. Uzina este ca o inimă pentru Săcele. Şi eu am lucrat o parte importantă din viaţa mea la Electroprecizia, ca şi soţia mea. Cum să fii împotriva uzinei, care dă de muncă atîtor săceleni, care este unul dintre bunii contribuabili la bugetul local? Este drept, au fost unii «isteţi» care au încercat să acrediteze această idee numai pentru a ne discredita. Însă este foarte adevărat, pentru un străin de comunitatea noastră este greu să înţeleagă de unde atîta patimă cînd ne apucăm de o treabă. Şi eu, şi directorul Roşculeţ, ca să dau un exemplu, că doar sîntem cot la cot în Consiliul Local, vrem să facem lucrurile cît mai bine. De aici mai sar şi scîntei, că aşa este viaţa“, explică primarul Laţa.
Apa şi taxe
În actuala legislatură locală săceleană, pînă în prezent două au fost problemele spinoase: cea a tarifului apei curente, pe de o parte, şi cea a construirii utilităţilor în noul cartier de case ANL din Bunloc. În ambele variante este vorba de sume imense. Regia săceleană de gospodărire comunală a ajuns la datorii uriaşe către Compania Apa Braşov. Apă care intra în consumul săcelean, dar nu se regăsea decît în contoarele Companiei Braşov, nu şi în cele locale. Metru cub după metru cub apa s-a risipit, iar datoriile s-au strîns. „Am întors-o pe toate părţile“, ne spune primarul Laţa. Eficientizarea serviciilor practicate de Regia de Gospodărire Comunală din Săcele este una dintre ţintele Consiliului Local şi ale Primăriei. Tariful apei va trebui majorat. Chit că aleşii locali dau din colţ în colţ, nimeni neavînd curajul de a-şi asuma rolul de a pronunţa cifrele reale. Pe de altă parte, contorizarea reprezintă o componentă esenţială a acestei politici. O contorizare care se derulează într-un ritm chiar bun, în pofida lipsei de bani. Iar în al treilea rînd, trebuie eliminate pierderile. „După ce i-am tot bătut la cap, cei de la regie au descoperit o avarie uriaşă pe sistem, o spărtură mare, veche de doi ani, prin care s-au pierdut mii de metri cubi de apă. Metri cubi pe care Compania Apa Braşov ni i-a facturat şi care ne-au încărcat datoriile. Noi, la rîndul nostru, nu am avut cui pune în spate acest consum care numai consum nu era“, mai spune Vasile Laţa.
Bani pentru ANL
Încet-încet şi criza ANL pare a se dezamorsa. Ministrul Mitrea a virat deja către Săcele o primă tranşă de 15 miliarde de lei din cele 30 promise în contul lucrărilor de utilităţi din cartierul Bunloc. Suma, evident, nu este îndestulătoare. Dar reprezintă un început. Se vor face şi primele deconturi din viramentele de la bugetul de stat. Fără a fi afectate însă veniturile municipiului Săcele. Şi nici punînd în cîrca săcelenilor luxul braşovenilor, aceştia, alături de cîţiva bucureşteni fiind majoritari în noul cartier, comparativ cu localnicii.
Arta de a face bani
Una din marile probleme ale municipiului Săcele este cea a banilor. „Banii lipsesc, din păcate, şi este foarte greu să faci administraţie cînd ai ajuns la fundul visteriei, spune primarul. Nu pot să spun că nu mă plîng, pentru că, iată, o fac. Dar nici nu dau bir cu fugiţii. În fond, de construit am construit toată viaţa. Şi dacă m-am băgat din nou în chestia asta cu Primăria am făcut-o pentru că, pe de o parte îmi place să fac lucruri ca lumea şi, pe de altă parte, pentru că încă pot să le fac foarte bine. Nu pentru mine sau pentru familia mea, şi eu şi copiii avem destul, nu ne mai trebuie. Este, mai degrabă, ceva ce ţine de ambiţia de a împlini un lucru şi un destin. Uite, şi acum, dacă faci o analiză la sînge a bugetului local o să descoperi o datorie de 30 miliarde lei. Ceea ce, la nivelul veniturilor localităţii noastre, înseamnă mult. Şi uite că, totuşi, mă descurc. Ajutoarele sociale le plătesc, Iar aici sînt sume mari, în total. Lună de lună dau oamenilor necăjiţi banii. Uneori mă întreb şi eu cum reuşim să facem aceşti bani, la Primăria municipiului Săcele. Dar sînt oameni buni care lucrează aici, oameni de nădejde. După aia, facem economii la sînge. Nu numai la curent şi la telefoane, deşi şi aici, dacă vă uitaţi comparativ pe cifre veţi vedea cum am redus facturile aici, deşi tarifele au tot crescut. Mai dau un exemplu: o societate comercială care a lucrat pentru municipiul Săcele avea de primit aproximativ un miliard pentru lucrările prestate. Bani care nu i s-au achitat la timp. De aici a urmat un proces, obligarea municipiului la plata acestei sume, başca a unor penalităţi de întîrziere de aproape un miliard şi jumătate. Am făcut ce am făcut şi am ajuns cu cei de la firmă la înţelegere: le plătesc cheltuielile de judecată, cheltuielile cu executorul judecătoresc, iar ei să ne lase în pace cu penalităţile. Şi într-un loc mai strîngi un robinet, în altul mai cîrpeşti o gaură... Pas cu pas facem ordine“.
Săcele - o ambiţie seculară
• Localităţile Baciu, Turcheş, Cernatu şi Satulung, au constituit încă de mult o unitate aparte, din cauza aşezării lor apropiate, la poalele masivului muntos Bunloc (1.187 m) şi al muntelui Highiş (1.058 m), fiind unificate din punct de vedere administrativ la 8 noiembrie 1950. Cernatu a fost din timpurile vechi localitatea principală, reşedinţă şi a parohiei romano-catolice, de la care s-au separat, după acceptarea reformei lutheriene, în 1644 Satulung, în 1808 Baciu şi în 1886 Turcheş, ca parohii aparte. După jumătatea secolului al XI-lea, cînd formaţiunile statale intră în stăpînirea regatului maghiar, satele săcelene sînt menţionate în izvoarele vremii fie cu termenul de „septern villae valacheles“, fie, „sieben secheli dörfe“. Prima menţiune documentară este actul emis la 16 mai 1366 de Ludovic de Anjou, regele Ungariei, prin care dăruieşte unui curtean al său, comitele Stanislav, cu drept de moştenire, posesiunile din Ţara Bîrsei: Satulung (Hozyufalu), Cernatu (Charnadfalu), Turcheş (Turchfalva), Baciu (Zlánfalva), care se află între Timiş şi Tîrlung. Denumirea de Săcele apare pentru prima dată în scrisorile lui Vlad Călugaru, domnul Ţării Romîneşti (1482 - 1495 ) către magistratul oraşului Braşov. Cele patru sate au format împreună cu satele Purcăreni, Tărlungeni şi Zizin, cele „Şapte Sate“, unitate administrativă valabilă pînă în 1916. Între 1816-1819, satele Baciu, Turcheş şi Cernatu au fost arendate de către negustorul român Constantin Boghici care a sprijinit tipărirea de cărţi româneşti la Braşov la începutul secolului al XIX-lea. Ca o curiozitate din istoria localităţii, amintim că la 8-9 iulie 1773 aceasta a fost vizitată de împăratul Iosif al II-lea, care a inspectat pasul Bratocea şi a înnoptat la Satulung.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: