* O nouã lege dã dreptul cuplurilor care nu pot avea copii sã foloseascã „mame“ purtãtoare de sarcinã
„Legea va stabili ce se întîmplã dupã naºterea copilului, de ce e nevoie de o instanþã pentru a stabili legal cine sînt pãrinþii acestuia sau ce acte se vor încheia înainte ca mama-surogat sã primeascã embrionul. În plus, legea interzice ca donarea de gameþi (de spermã) sã se facã pe bani. Nici mama-surogat nu are voie sã primeascã bani“.
Ovidiu Brînzan, ministrul Sãnãtãþii
Donarea de spermã, inseminarea artificialã ºi condiþiile în care o femeie poate purta fãtul alteia vor fi în curînd reglementate legal. Proiectul legii privind reproducerea umanã asistatã medical, avansat de Ministerul Sãnãtaþii, se aflã în dezbaterea unei comisii de mediere a celor douã Camere ale Parlamentului. Pe lîngã faptul cã defineºte clar termenul de mamã surogat, actul normativ dã dreptul adolescentelor care au discernãmînt sã facã întreruperi de sarcinã fãrã acordul pãrinþilor sau al tutorilor legali. Legea vine în completarea altui act normativ care a introdus la începutul acestui an indemnizaþia unicã pentru creºterea copilului de pînã la doi ani.
Mama surogat, o noþiune nouã pentru români
Dacã pînã acum fertilizarea in vitro sau inseminarea artificialã erau tehnici de reproducere care se fãceau în spitale la limita legii, de-acum va exista un cadru legislativ clar ºi adecvat în acest sens. Legea stipuleazã cã donarea de ovule se face gratuit ºi cã acestea vor fi fecundate doar cu spermã de la bãncile speciale. Embrionul poate fi dezvoltat apoi in vitro sau poate fi implantat viitoarei mame care nu poate rãmîne însãrcinatã pe cale naturalã. Pentru prima datã, noþiunea de mamã surogat devine legalã. ªi pînã acum se apela la aceastã soluþie, dar totul se fãcea pe uºa din dos. De exemplu, femeia care accepta sã poarte copilul altui cuplu mergea ºi nãºtea la Maternitate, iar micuþul era înregistrat ca fiind al mamei surogat. Aceasta îl dãdea apoi în grija statului, de unde pãrinþii biologici urmau sã îl adopte. Acum însã se poate obþine o sentinþã judecãtoreascã prin care sã fie stipulat clar cã pruncul este purtat de o femeie, dar cã biologic el aparþine altui cuplu. La naºtere, pãrinþii de drept îl înregistreazã în acte direct pe numele lor. Toate aceste proceduri se fac cu titlu gratuit, dar probabil cã unele femei îºi vor face o meserie profitabilã din a purta în pîntece copilul altora.
Manipularea geneticã, interzisã
În România existã doar cîteva centre în care se practicã fertilizarea in vitro (inseminarea artificialã). Potrivit ministrului Sãnãtãþii, Ovidiu Brînzan, o statisticã a numãrului acestor intervenþii ºi a reuºitei acestora nu existã. Se bãnuieºte însã cã ar fi vorba de cîteva sute de cazuri pînã acum. Noul act normativ le impune celor care doresc sã apeleze la inseminarea artificialã sã fie cãsãtoriþi sau împreunã de cel puþin doi ani, sã aibã vîrsta biologicã pentru a procrea ºi sã fie sãnãtoºi fizic ºi mintal. Sînt interzise producerea abuzivã de embrioni, manipulãrile genetice, inseminarea post-mortem, comerþul cu embrioni sau traficul cu spermã. Donatorul va fi riguros selectat pe baza unor criterii medicale care sã garanteze sãnãtatea sa.
Avort cu
consimþãmînt scris
Prin noul act normativ, adolescentele care nu au împlinit 18 ani, dar care au discernãmînt, vor putea cere întreruperea sarcinii fãrã a mai fi necesar ºi acordul pãrinþilor sau al tutorilor legali. Multe tinere apelau pînã acum la moaºe, de frica pãrinþilor. „Prin acest act normativ urmãrim scãderea numãrului de sarcini nedorite, al avorturilor ilegale, cu risc pentru creºterea mortalitãþii materne ºi a numãrului de copii abandonaþi“, a explicat ministrul Sãnãtãþii. Noua lege va mai reglementa ºi modul în care se fac întreruperile de sarcinã în cabinetele medicale. „Personalul medical va fi obligat sã consilieze femeia care a venit pentru un avort, sã o facã sã înþeleagã ºi riscurile la care se supune ºi sã îi cearã un consimþãmînt scris“, a spus ministrul. Anul trecut, în România s-au fãcut 230.000 de avorturi ºi peste 150 de femei au murit din cauza întreruperilor de sarcinã neasistate de medic.
Mai multe drepturi
pentru gravide
Începînd din acest an, orice femeie are dreptul la îngrijire medicalã pre ºi postnatalã, dar ºi în timpul alãptãrii, în mod gratuit, chiar dacã nu a plãtit contribuþia la asigurãrile sociale. Pînã acum, persoanele neasigurate primeau asistenþã medicalã gratuitã doar în situaþia în care cazul lor reprezenta o urgenþã. Femeile însãrcinate ºi cele care alãpteazã sînt obligate sã informeze în scris angajatorul despre starea lor. În 10 zile de la notificare, firma trebuie sã analizeze dacã, pentru sãnãtatea gravidei, condiþiile de muncã sînt dãunãtoare. În acest caz, angajatorul este obligat sã modifice programul de muncã, condiþiile de lucru, iar dacã nu este posibil, sã încadreze salariata pe alt post. Dacã nici acest lucru nu este posibil, gravida are dreptul la un concediu de risc maternal de pînã la 120 de zile, pe lîngã cel de 126 de zile dat de stat. Acesta se poate acorda simultan sau fracþionat la cererea femeii însãrcinate. Pe durata concediului, salariata va primi o indemnizaþie lunarã, suportatã de stat, egalã cu 75% din media veniturilor realizate în cele 10 luni anterioare. Din acest salariu nu se reþine contribuþia la asigurãrile sociale.
126 zile de concediu pre ºi postnatal
• Femeile însãrcinate au dreptul la 126 de zile de concediu prenatal. Din aceste zile este obligatoriu ca 42 sã fie luate dupã naºtere pentru ca femeia sã beneficieze de indemnizaþia unicã de 6,5 milioane de lei. În acest concediu prenatal ºi în cele 42 de zile de postnatal femeia va primi 85% din salariul pe care l-a avut în ultimele 10 luni. Abia dupã cele 42 de zile proaspãta mãmicã va primi indemnizaþia unicã de 6,5 milioane de lei.
Amenzi mari
• Patronii nu au voie sã concedieze femeia însãrcinatã ºi trebuie s-o primeascã înapoi la serviciu dupã expirarea concediului postnatal. Dacã salariata este totuºi concediatã, ea poate depune în instanþã o contestaþie în termen de 10 zile. Angajatorul este obligat sã aducã dovezi clare cã eliberarea din funcþie s-a fãcut din alte motive obiective decît starea în care se afla salariata. Nerespectarea acestor prevederi legale se sancþioneazã cu amendã între 25 ºi 100 de milioane de lei, controalele fiind fãcute de Inspectoratul de Muncã.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!
Cotidianul omului s�n�tos
