O casă de suflet

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Raluca BENGA, 06.10.2004

* Preotul Corneliu Gîrbacea de la biserica ortodoxă „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ vrea să construiască un complex pentru oamenii nevoiaşi

Locuitorii necăjiţi din cartierul Răcădău, şi poate nu numai aceştia, au parte de ajutor moral şi, ori de cîte ori este posibil, şi de sprijin material, de la parohia ortodoxă căreia îi aparţin. Preotul bisericii ortodoxe „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ încearcă să vină în ajutorul celor nevoiaşi, pentru care are planuri mari. Părintele Corneliu Gîrbacea visează să înfiinţeze un centru pentru persoanele singure, unde să-şi găsească adăpost şi cei care suferă de diferite handicapuri. A gîndit un plan amănunţit şi le-a propus autorităţilor locale să găsească şi să aprobe un teren pe care să fie construit centrul. Crede cu toată fiinţa sa că aşa cum a reuşit în numai cîţiva ani să ridice o frumoasă biserică, va izbuti să ducă la bun sfîrşit şi această misiune.
Fundaţie de într-ajutorare creştinească
În prezent, preotul Corneliu Gîrbacea încearcă să-i ajute pe credincioşi nu numai pe plan spiritual, ci şi să le acorde o mînă de ajutor în problemele cu care se confruntă zi de zi. „Comitetul parohial îi ajută pe credincioşi cu donaţii. Este vorba de hrană şi îmbrăcăminte. În cazul unui deces în familie, încercăm să fim alături de oameni. Pentru a face toate acestea într-un cadru cît mai în acord cu legea, am înfiinţat Fundaţia Sf. Constantin şi Elena-Valea Cetăţii. Am luat legătura cu diferite instituţii care se ocupă de problemele sociale şi încercăm să colaborăm cu ele“, spune părintele Gîrbacea. Parohia a identificat deja 60 de persoane care au nevoie de ajutor. Cu sprijinul voluntarilor, cei singuri sînt vizitaţi şi primesc o vorbă bună şi uneori un mic ajutor. Pentru a-i ajuta pe cei bolnavi grav, părintele a făcut adrese la alte fundaţii, care acordă asistenţă medicală. Visul său cel mai mare este însă realizarea unui aşezămînt religios filantropic.
Complex pentru nevoiaşi
În viziunea preotului, acest complex, care a fost deja proiectat de un arhitect, va avea în centru o biserică, în jurul căreia vor fi ridicate mai multe construcţii. „Într-o parte a bisericii ar trebui aşezat complexul propriu-zis. La parter şi la primul etaj acesta va avea cîte şase camere, cu baie fiecare, în fiecare încăpere putînd fi găzduite cîte două persoane. În funcţie de necesităţi, vor putea fi amenajate camere şi la mansardă. La subsolul clădirii am gîndit construirea unei cantine de ajutor social, precum şi o magazie, o spălătorie, un cabinet medical şi o încăpere care să servească drept club pentru cei găzduiţi de complex. Cantina va avea aproximativ 150 de locuri. În partea cealaltă a bisericii, dorim amenajarea unei alte cantine, cu scop lucrativ, care să poată aduce anumite venituri. Tot aici am dori să realizăm mai multe spaţii destinate unor activităţi funerare: casă rece cu aer condiţionat şi amenajată astfel încît familia să poată să-l vegheze aici pe cel mort şi să nu fie nevoită să facă acest lucru într-un apartament“, explică preotul.
Adrese către Primărie şi Consiliul Local
În complexul visat de preotul Gîrbacea îşi vor găsi locul şi un magazin destinat tot serviciilor funerare, iar la etaj va fi construită o sală de mese, unde credincioşii să poată face pomeni. La mansardă ar urma să fie amenajate camere cu regim apropiat de cel hotelier, unde enoriaşii îşi pot găzdui rudele venite din ţară, cu ocazia unui deces în familie. Pă-rintele Gîrbacea a trimis adrese către Primărie şi Consiliul Local, cărora le-a prezentat proiectul său. A ales chiar două amplasamente pe care ar putea fi construit complexul şi speră că autorităţile vor înţelege că nu doreşte decît să vină în ajutorul celor nevoiaşi. „Cînd există dorinţa de-a face ceva pentru semeni, Dumnezeu rînduieşte totul cum trebuie“, spune cu convingere preotul.

Biserică impresionantă
• Parohia ortodoxă Valea Cetăţii este o parohie tînără. A fost înfiinţată în 1989 şi cuprinde aproximativ două treimi din credincioşii din Răcădău. „Am pornit de la zero. În 1990 a început construcţia bisericii, timp de şase luni slujbele s-au ţinut în aer liber. Apoi, pînă în ’96 am slujit într-o capelă improvizată. În tot acest timp, se derulau lucrările la biserica mare. În mai 1996, am început să ţinem slujbele în biserica mică. Doar duminica aveau loc în incinta celei mari, dar schelele abia acum am reuşit să le înlăturăm“, povesteşte preotul. Acum, enoriaşii sînt primiţi într-o biserică superbă, ce impresionează încă de la prima vedere. Părintele spune că toate acestea au fost posibile cu răbdare şi credinţă şi este convins că şi proiectele sale viitoare vor avea aceeaşi finalitate.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: