Păpuşi fără vîrstă

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Harald ODĂŢEANU, 05.10.2004

* Teatrul de Păpuşi din Braşov a împlinit 55 de ani de existenţă

La începutul lui octombrie 1949, Braşovul era împînzit cu afişe prin care, cu litere de-o şchioapă, copiii erau invitaţi la primul spectacol de teatru doar pentru ei. Teatrul de păpuşi din Braşov, secţie a Teatrului de Stat, le oferea copiilor piesa „Scufiţa Roşie“, o adaptare realizată de Dumitru Stănescu după binecunoscutul basm al Fraţilor Grimm. Numărul din 15 octombrie al ziarului „Drum Nou“ menţiona că adaptarea respectă în general basmul „cu excepţia unor amănunte cum ar fi faptul că bunicuţa nu este mîncată de lup fiindcă acest lucru ar fi ridicat greutăţi în prezentarea lui scenică şi, pe de altă parte, ar fi înspăimîntat pe micii spectatori, fapt dăunător în educaţia copilului“. Articolul se încheie cu invitaţia adresată copiilor de a participa la acest spectacol, în ziua de 16 octombrie 1949, la orele 11.00, la sala fostului cinematograf „Lumina“.
Şapte ani de „exil“
Au urmat ani grei, de muncă, dar şi de satisfacţii. În 1991, Teatrul de păpuşi a obţinut statutul de teatru independent, luîndu-şi numele de Teatrul pentru Copii „Arlechino“. De-a lungul vremii au fost montate spectacole memorabile, adaptări ale celor mai cunoscute basme româneşti şi străine, dar şi piese originale aparţinînd unor membri ai colectivului. Cea mai grea perioadă din istoria teatrului a fost cea între 1997 şi 2004, cînd sala de spectacole s-a aflat în reconstrucţie. În cei şapte ani cît au durat reparaţiile, spectacolele s-au desfăşurat într-o sală improprie, în care încăpeau maxim 30 de spectatori. „Marea noastră dramă a fost că nu aveam unde să jucăm. Mă durea sufletul cînd, duminică de duminică, trebuia să le spun copiilor care veneau la spectacole că nu mai sînt locuri şi să-i văd plecînd acasă cu lacrimi în ochi. Dar, toate acestea au trecut şi acum ne aflăm într-o sală modernă, funcţională, în care-i aşteptăm cu drag pe micii noştrii spectatori“, a declarat Liviu Steciuc, actualul director al teatrului.
Rînjinică, cea mai bătrînă păpuşă
Cu bune şi rele, au trecut 55 de ani de la naşterea teatrului. La sfîrşitul săptămînii trecute au fost organizate manifestările care au marcat evenimentul. A fost o evocare a generaţiilor de actori care, duminică de duminică, au descreţit frunţile a mii şi mii de copii braşoveni. Manifestările au început vineri, 1 octombrie, cînd, în holul teatrului a fost vernisată o expoziţie de afişe, fotografii şi păpuşi din cei 55 de ani de existenţă ai teatrului. Sîmbătă seara, pe scena teatrului a urcat directorul acestuia, Liviu Steciuc, care s-a aflat în faţa unui rol dificil, dar foarte plăcut. Directorul a înmînat diplome şi plachete omagiale foştilor şi actualilor membri ai colectivului. Pe scenă, la un moment dat a fost adusă şi cea mai veche păpuşă păstrată în teatru, care a jucat rolul celui mai mic pitic din povestea „Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici“, iar acum se numeşte Rînjinică. Rînjinică, l-a „ajutat“ cîteva minute pe Liviu Steciuc la înmînarea diplomelor şi plachetelor.
Au scris istoria teatrului de păpuşi
Nu au lipsit de la această sărbătoare o parte a actorilor, scenografilor, compozitorilor care au scris istoria acestui teatru: Viorica Weber (fostă directoare în perioada 1971-1977), Alexandrina Hribiuc, Victoria Constantinescu, Margareta Moraru, Liviu Flora, Ion Man, Nicolae Nemeş, Margareta Dărăuţ, Simo Eniko, Valentin Munteanu, Marius Dragomir. Nu au fost uitaţi cei care duc astăzi mai departe tradiţia predecesorilor, cei care compun actualul colectiv al teatrului „Arlechino“, de la cele mai noi nume de pe afişele spectacolelor Miruna Vîju sau Maria Suciu, pînă la cei care au petrecut deja o viaţă în acest teatru Ştefan Dedu Farca, Adrian Farca, Mihaela Steciuc, Miriana Brînduş şi, nu în ultimul rînd, Liviu Steciuc.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: