Oraşul Gutuilor

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Raluca Benga, 31.08.2004

* Atestată documentar în urmă cu peste 700 de ani, cetatea Codlea a stîrnit dispute legate de originea denumirii
* Oraşul care datorează mult saşilor, este locuit acum mai ales de români
* Monitorul Expres şi Primăria Codlea îi invită pe codleni la un dialog menit să identifice problemele locuitorilor
Dialog cu codlenii
Monitorul Expres şi Primăria municipiului Codlea îi învită pe locuitorii oraşului de la poalele Măgurii la un dialog menit să identifice problemele oraşului. Acţiunea a început ieri cu un sondaj realizat în rîndul codlenilor, care au fost invitaţi să îşi exprime atît aprecierile, cît şi nemulţumirile legate de ceea ce se întîmplă în oraşul lor. Joi, 2 septembrie, la ora 17.00, la Casa de Cultură din municipiu, codlenii sînt aşteptaţi la o întîlnire cu autorităţile locale, unde vor primi răspunsuri la problemele lor.

Aflat la marginea nord-vestică a Ţării Bîrsei, la 15 kilometri de Braşov, municipiul Codlea este o aşezare în care au convieţuit ani la rînd români, germani şi maghiari. Saşii şi-au lăsat amprenta asupra civilizaţiei oraşului, în care, în 1885, locuiau 4.000 de suflete, dintre care două treimi erau de etnie germană. Casele construite în stilul specific săsesc şi alte edificii mai vechi, cum ar fi Cetatea Codlea, constituie şi acum atracţii pentru turiştii sosiţi în zona Braşovului. „Poziţia frumoasă, străzile regulate, simetria locuinţelor, apeductele, puţurile cu apa cea mai bună şi cristalină, colinele romantice, Măgura cea înaltă de peste 1.294 de metri, ce se ridică la fel ca o fortăreaţă deasupra oraşului în partea vestică, clima moderată, aerul plăcut de munte, favorizează mult starea de sănătate a populaţiei“, aşa descria oraşul, în urmă cu mai bine de 100 de ani, protopopul Iosif Comănescu, paroh al Codlei între anii 1881-1922. Caracteristicile locului s-au păstrat pînă astăzi, chiar dacă nevoile locuitorilor au devenit altele, iar alături de casele simetrice au apărut şi cartiere de blocuri.
Denumire controversată
Anul întemeierii Codlei nu este cunoscut cu exactitate de istorici, dar se ştie faptul că pentru prima dată este menţionată la 1265, într-o scrisoare a reginei Elisabeta, soţia lui Ştefan al IV-lea. Multe controverse a născut originea denumirii oraşului, care la început era numit Cidinis, Cydinum, iar în actele oficiale Feketehalam. După lingvistul Gustav Kisch, numele Codlei ar proveni de la un pom fructifer-gutuiul (cidonia în latină), care creştea din belşug în această zonă. Astfel, pentru că în zona stîncilor calcaroase ale Măgurii Codlei creşteau mulţi gutui, localnicii şi străinii, mai ales, l-au numit Oraşul Gutuilor - Cidinis. Însă, dr. Emil Fischer pretinde că originea cuvîntului „codlea“ este bulgară şi că „kotal“, de unde derivă denumirea, înseamnă „căldare“. El argumentează prin faptul că, dinspre Bran, Măgura Codlei arată ca o căldare întoarsă. Teritoriul Codlei a fost locuit din cele mai vechi timpuri, iar de-a lungul secolelor a trecut prin zeci de asedii, a fost distrus de tunuri, molime, incendii şi inundaţii, dar întotdeauna a reuşit să supravieţuiască.
Aşezare veche
Cele mai vechi urme omeneşti de pe teritoriul Codlei de azi provin din epoca Bronzului Tîrziu, de cînd au fost păstrate urme ale unor sarcofage din piatră găsite în 1929 şi 1940. Între anii 1211-1225, în Ţara Bîrsei se află Ordinul Cavalerilor Teutoni, care ridică cinci cetăţi, printre care şi Cetatea Neagră (Schwartzburg), pe un vîrf de deal de 980 de metri, aflat la poalele Măgurii Codlei. După retragerea teutonilor, cetatea intră sub ocrotirea regelui maghiar. În 1307, contele Salomon de Brassou, care se răsculase împotriva regelui Carol Robert, ocupă cetatea. La invazia tătarilor din 1345, cetatea a fost distrusă şi nu a mai fost reconstruită. În secolele XVIII şi XIX, Codlea are mult de suferit din cauza incendiilor. În 1783, împăratul Iosif al II-lea vizitează Codlea şi le promite locuitorilor români construirea unei biserici ortodoxe din piatră. El însuşi a ales locul şi biserica se află şi astăzi acolo unde a fost construită.
Industrializarea şi exodul saşilor
Între cele două războaie mondiale şi după aceea, saşii încep să părăsească oraşul. Famiile se destramă din cauza războiului, iar după 1950, mai multe familii, mai ales cele ale fabricanţilor şi comercianţilor, sînt mutate în alte oraşe. Din cauza industrializării forţate şi a colonizării planificate a populaţiei româneşti configuraţia etnică a Codlei se modifică în următorii ani. Între 1955-1958 s-au ridicat primele patru blocuri cu 40 de apartamente, pentru muncitorii de la Colorom, cartierul urmînd să se dezvolte pînă în 1982. Exodul saşilor continuă în anii ’80, dar şi după Revoluţie. În 1990, peste 1.000 din cei 2.100 de saşi care mai locuiau la Codlea şi-au părăsit locurile natale. În ianuarie 2000, comunitatea săsească din Codlea mai număra doar 500 de suflete. În prezent, cei peste 24.000 de locuitori sînt majoritatea români.
Străzi mai bune, după alegeri
Majoritatea locuitorilor din Codlea îşi doresc ca oraşul să revină la strălucirea de altădată. Mulţi spun că, în ultimul timp, apar schimbări care îi bucură, dar problemele sînt încă multe. Una din realizările ultimilor ani o constituie alimentarea cu apă a oraşului, realizată din fonduri Ricop, în valoare de 500.000 de euro. Codlenii sînt mulţumiţi că, după alegerile locale, au început să se repare şi străzile. Primăria a investit 20 de miliarde de lei în reabilitarea străzilor, de la Drumul Naţional 1, pe străzile Măgurii şi 9 Mai pînă la strada Nordului. Alte fonduri, în valoare de 4,8 miliarde de lei, au fost folosite pentru reparaţii curente ale mai multor străzi din municipiu. Codlenii duc lipsă şi de o piaţă modernă, unde să se desfăşoare un comerţ civilizat. Autorităţile locale doresc să înceapă demersurile pentru construirea unei astfel de pieţe, căutînd, în prezent, locaţia cea mai potrivită.
Codlenii vor locuri de joacă pentru copii
O altă problemă des pomenită de codleni porneşte din dorinţa copiilor de a fi amenajate mai multe locuri de joacă. În anumite cartiere, locuitorii consideră că ar fi nevoie şi de acordarea unei atenţii mai speciale domeniului curăţeniei. De exemplu, codlenii din cartierul Codlea Nord ar dori ca maşinile care ridică gunoaiele să treacă mai des pe străzile din această zonă. Tot aici, oamenii spun că, în ultimii ani, numărul de maşini a crescut mult şi, cu toate că au fost amenajate cîteva locuri de parcare, trebuie găsite soluţii pentru a se construi mai multe parcări. Iluminatul public constituie o altă nemulţumire a codlenilor, care şi-ar dori ca stîlpii de iluminat să fie mai mulţi sau să nu ducă lipsă de becuri. Siguranţa cetăţeanului reprezintă o altă preocupare a locuitorilor din Codlea. Mulţi spun că se tem să meargă seara pe jos, mai ales în cartierele cu blocuri.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: