Suţii, spaima portofelelor

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Simona SUCIU, 20.08.2004

* Hoţii de buzunare n-au vacanţă
* Poliţiştii vor avea în curînd patrule pe toate mijloacele de transport în comun

Dacă ar exista un Consiliu de Administraţie al breslei şuţilor, cu siguranţă ar impune ca vara şi de sărbători toţi supuşii să muncească pe brînci. Din nefericire pentru noi, naivi purtători de buzunare, julitorii nu au nevoie de directive pentru a şti care este sezonul de vîrf productiv. De cum vine vara, pentru hoţii de buzunare începe marea afacere. Străzile şi magazinele se umplu de turişti, în general români cu bani sau străini dornici să risipească valuta. În perioada estivală, pentru şuţii care nu „lucrează“ pe litoral, Braşovul şi Poiana devin o adevărată tentaţie.
Maeştri cu „studii“
Pieţele, arterele comerciale, magazinele şi autobuzele sînt cîmpul de manevră al hoţilor cu experienţă. Şi între ei apare însă concurenţa. Şuţii braşoveni se văd înghesuiţi de maeştri veniţi special la munte, în staţiunile cu vad. Sînt dintre cei care şi-au definitivat „studiile“ în Bucureşti sau şi-au luat „masteratul“ în Germania, Austria, Olanda sau Grecia. Şuţii sînt prezenţi în locurile aglomerate, în mulţimile formate în jurul unui punct de interes comun, deseori invizibili pentru oamenii de bună-credinţă. Se îmbracă obişnuit, par interesaţi de aceleaşi lucruri ca şi potenţiala victimă şi fură fără să clipească, mascîndu-şi „operaţia“ cu propria haină, cu o plasă sau cu un ziar. Cei mai mulţi folosesc procedeul cu „tira“. Acesta presupune unul sau doi complici pasivi, care supraveghează acţiunea, dar care, dacă păgubitul realizează că nu mai are banii, se oferă să-l ajute, ca nişte cetăţeni săritori, şi „fug“ după hoţ.
„Bagă vreascul că tot iese ceva“
Furtul efectiv durează, de cele mai multe ori, sub 60 de secunde. O jumătate de minut nu mai este deja o performanţă pentru un maestru care se vrea respectat în branşă. Studierea împrejurărilor şi a victimei iau însă ceva mai mult timp. Această operaţiune cere „profesionalism“, contînd cel mai mult în evitarea consecinţelor nefaste. Vara este o perioadă numai bună să-şi încerce măestria şi „lupii tineri“, dintre cei fară antecedente. Pe înghesuială, ei pot exersa fără riscuri prea mari. În autobuze şi trolee lucrează în gaşcă, mai ales la orele de vîrf şi seara. Taie cu predilecţie poşete, buzunare şi haine de piele. Cei care „ştiu mersul“ fură cît pot mai mult, nu stau să aleagă. „Bagă vreascul că tot iese ceva“, sînt cuvintele de ordine.
„Mi-au tăiat geanta de cinci ori“
Braşovenii sînt păţiţi. Zilnic, cel puţin zece dintre ei cad victime panacoţilor. De aceea, cînd ies la cumpărături sau urcă într-un autobuz, n-au curajul să-şi ţină geanta sau plasa cu acte altfel decît strînsă la piept. Ştiu că o clipă de neatenţie în îmbulzeală se plăteşte nu numai cu toţi banii din portofel ci şi cu zile întregi de alergătură pentru refacerea tuturor actelor. „Mi-au tăiat de vreo cinci ori poşeta în troleibuz. Nu am simţit nimic. O singură dată mi-am dat seama şi i-am văzut. Cînd le-am spus că nu am valori au avut tupeul să ţipe la mine. Deşi alţi oameni au fost martori, nimeni nu a intervenit şi nu am avut ce să fac. Este adevărat însă că şi noi ar trebui mai atenţi“, spune Emilia Daciu, o victimă a hoţilor de buzunare.
Poliţişti în autobuze
• Poliţiştii de proximitate sînt aproape în fiecare zi în mijloacele de transport în comun şi în zonele aglomerate. În ultimele zile, nu a fost prins însă nici hoţ. Explicaţia este una simplă: fie şuţii s-au împuţinat, fie s-au perfecţionat şi ştiu să se ferească de poliţişti. „În ultima săptămînă nu am prins nici un hoţ şi nici nu am avut plîngeri. Probabil fenomenul a mai pierdut din amploare. Zilnic, poliţiştii fac acţiuni pe mijloacele de transport în comun pentru a evita furturile din buzunare. În colaborare cu RAT Braşov vom avea în curînd patrule de jandarmi şi poliţişti în fiecare autobuz şi troleibuz din oraş“, a declarat Emil Rada, şeful de cabinet al chestorului Mircea Bucur.
Greu de dovedit
• Chiar dacă victimele depun plîngere şi hoţii sînt prinşi, adunarea probelor pentru trimiterea lor în judecată sînt greu de strîns. Şuţii acţionează în grupuri bine organizate astfel că, şi dacă păgubitul îl prinde pe hoţ, acesta nu mai are nimic incrimator asupra lui şi scapă basma curată. „În ultimele două săptămîni nu am cercetat nici un hoţ din buzunare. În aceste cazuri probaţiunea se face cu greutate şi cea mai sigură metodă rămîne flagrantul. Oricum, de cîte ori am avut astfel de cazuri le-am tratat cu maximă asprime, pentru a le descuraja pe viitor“, a explicat Robert Fleckhamer, procuror la Parchetul de pe lîngă Judecătoria Braşov.
Cum puteţi strica socoteala hoţilor
• Ţineţi banii în buzunarele interioare, niciodată în cele de la spatele pantalonilor
• Nu purtaţi poşeta sau geanta în care aveţi bani aruncată neglijent pe spate, ci orientată cu sistemul de închidere spre interior
• Nu purtaţi ostentativ bijuterii valoroase care pot să atragă uşor atenţia hoţilor
• În zonele aglomerate, evitaţi să fiţi înghesuit şi nu ţineţi portofelul la vedere
• Nu ţineţi toţi banii la un loc
• Nu ţineţi actele şi cheile casei în acelaşi loc cu banii
Şuţi policalificaţi
De-a lungul anilor, şuţii s-au specializat şi ei, în funcţie de pradă. Este o adevărată insultă pentru un hoţ de telemobile, de pildă, să îl acuzi că a furat un portofel sau vreun produs dintr-un magazin. Cei mai mulţi şuţi şi panacoţi sînt totuşi policalificaţi, fură de toate. Din arsenalul unui hoţ de buzunare nu lipseşte lama sau cutter-ul (instrument cu lamă retractabilă folosit pentru tăierea hîrtiei). Cînd operează într-un magazin, de exemplu, întotdeauna unul dintre panacoţi rămîne afară şi „ţine de şase“. În caz de pericol, îşi alertează colegii printr-un apel pe telefonul mobil sau dă buzna pur şi simplu în spaţiul în care se află colegii lui. Dacă păgubitul are curaj să riposteze, ceea ce se întîmplă foarte rar, pentru că majoritatea se tem, acesta riscă să se aleagă cu o bătaie sau chiar cu o tăietură de lamă pe faţă.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: