„Braşovenii ar putea plăti 2,5 milioane de lei pe căldură“

Dimensiune font:

Autor: ME, 06.07.2004

* Acesta este calculul făcut de Bogdan Munteanu, director al societăţii MATECHNIK Corporation, distribuitor Ariston, despre costul energiei termice furnizate de sistemul centralizat într-un apartament de două camere

Poate deveni CET eficient ?
CET Braşov SA va deveni profitabil în momentul în care va valorifica pe piaţă energia electrică produsă, fiind calculată acum la un milion de MW pe an. În contextul retehnologizării şi modernizării şi trecerea lui în sistem de producere în cogenerare energie electrică - energie termică şi apă caldă, CET Braşov SA ar putea avea mai multe avantaje, explică primarul George Scripcaru: „Menţinerea preţului pe Gcal pe o durată mai lungă de timp, de 10 - 15 ani, datorită faptului că preţul cărbunelui în Romînia este aliniat deja la preţurile practicate în comunitatea europeană. Spre deosebire de gazul metan care, în Romînia, este la un nivel de 40 - 45% din preţul practicat în UE, unde 1.000 mc costă între 260 - 280 de euro. Un al avantaj este eliminarea pierderilor din factura pe care o plăteşte cetăţeanul, avantaj care va fi pus în practică prin montarea de contoare pe fiecare calorifer, respectiv la intrarea în bloc. Pentru municipalitate înseamnă eliminarea totală a subvenţiilor şi totodată sursă la veniturile locale“.
Ce centrale folosesc europenii
În toate marile ţări din lume, Italia, Franţa, Germania, Olanda sau Anglia, de pildă, sistemul descentralizat actual de încălzire utilizează centralele cu arzător atmosferic şi cele prin condensaţie sau „low noxes” în diferite proporţii . De exemplu, în Italia şi Franţa proporţia este de 80% centrale cu arzător atmosferic şi 20% centrale prin condensaţie sau „low noxes”, în Anglia 50% centrale cu arzător atmosferic şi 50% centrale prin condensaţie sau „low noxes”, în Germania sau Olanda se folosesc 10% centrale cu arzător atmosferic şi 90% centrale prin condensaţie sau „low noxes”.

- Domnule director, în situaţia în care subvenţia acordată sistemelor publice de alimentare cu energie termică se va reduce anual cu 33% pînă în 2006, care credeţi că este suma pe care o va plăti la întreţinere o familie obişnuită, de trei persoane care locuieşte într-un apartament de două camere din cartierul Astra?
- La un apartament cu două camere s-a plătit în medie, pe trei luni de iarnă, căldură şi apa caldă, aproximativ 1.800.000 lei lunar. Dacă luăm în calcul eliminarea subvenţiei, în proporţie de 25-33% pînă la sfîrşitul anului, coroborată cu coeficientul de inflaţie, va rezulta că în iarna anului 2004, un braşovean cu un apartament de două camere va plăti aproximativ 2.500.000 - 2.600.000 lei/lună.
Pentru acelaşi apartament, în cazul centralelor termice de apartament, un locatar a plătit în medie 750.000 lei. În aceleaşi condiţii de calcul cu cele de mai sus, dar ţinînd cont că scumpirea gazelor naturale nu va fi mai mare de 10% în anul 2004, o persoană care şi-a montat centrală termică de apartament va plăti aproximativ 1.000.000 - 1.100.000 lei/lună. O investiţie de acest gen costă, inclusiv avizele instalaţiilor de gaz şi termice, 52.000.000 - 54.000.000 lei. Rezultă o amortizare a investiţiei de trei ani. Să nu mai amintim de confortul sporit pe care îl asigură o centrală termică de apartament. Un exemplu elocvent a fost anul acesta, cînd în luna mai a fost frig, dar sistemul centralizat de încălzire era deja oprit.
- Cît de sigure sînt centralele de apartament ?
- O centrală termică de apartament are sisteme de siguranţă multiple, cum ar fi protecţia la întreruperea gazelor şi curentului, protecţia pentru evacuarea gazelor arse, protecţia anti-îngheţ, ceea ce duce, în cazul în care montajul a fost făcut în mod corect, la o siguranţă totală a posesorilor de centrale. Ultimele reglementări I.S.C.I.R., privind verificările şi autorizările în funcţionare, întăresc acest aspect. Din punct de vedere al centralelor pe care le importăm şi comercializăm, marca Ariston, există în Braşov patru centre autorizate de service, iar din datele centralizate a rezultat un coeficient de 1% ca rată de intervenţii, un coeficient foarte mic, ţinînd cont că marca Ariston este lider, din punct de vedere al vînzărilor pe piaţa romînească.
-Ce avantaje au aceste centrale
Un aspect important este cel al consumului. Cu o centrală termică de apartament, un locatar poate consuma numai atît cît doreşte. În sistemul centralizat, contorizarea individuală nu este o soluţie viabilă sau cel puţin în acest moment, deoarece locatarul plăteşte şi pierderile pe reţea. Iar reţele sînt vechi de 15-20 de ani, colmatate, depăşite ca termen de viaţă şi au randamentul înjumătăţit. Toate acestea se transformă în pierderi care se vor regăsi în factura clientului. Locatarul cu centrală termică de apartament va plăti numai cît consumă şi pentru ceea ce consumă.
- În Braşov s-a tot vorbit despre piedicile puse debranşărilor din sistemul centralizat printr-o legislaţie stufoasă. Care este părerea dumneavoastră?
- Personal, cred că piedicile care se pun în mod constant debranşărilor nu sînt tocmai constituţionale şi încalcă Legea concurenţei. La videoconferinţa care a avut loc la Bucureşti, în data de întîi iunie 2004, ministrul Gabriel Oprea spunea aşa : „Acest act normativ, referitor la strategia naţională privind alimentarea cu energie termică a localităţilor prin sisteme de producere şi distribuţie centralizate cu orizont 2017, oferă tuturor proprietarilor de apartamente libertatea de a opta pentru sistemul de încălzire dorit. Nu vorbim despre interzicerea centralelor termice, nu vorbim despre o plată pe care trebuie să o achite cei care au centrale termice şi nici de costuri mai mari decît ceea ce consumă. Pentru cazanele cu puteri mai mici de 70 kilowaţi, categorie în care se includ şi centralele de apartament, termenul s-a decalat pînă la 31 decembrie“. Drept urmare, în data de 29 iunie 2004, în unul din ziarele naţionale a apărut un articol referitor la condiţiile de mediu pe care trebuie să le întrunească o centrală de apartament, articol care îndeamnă la revenirea la sistemul centralizat. În urma acelui articol, fără fond tehnic, şi revenind la neconstituţionalitate, personal mă întreb următoarele:
De ce omul de rînd nu are dreptul să aleagă şi trebuie să suporte un sistem nerentabil?
De ce nu se menţionează despre poluarea mult mai mare a coloşilor de tip RADET sau CET? Vor folosi aceste societăţi cazane prin condensaţie înainte de a-l obliga omul de rînd să le folosească ? Cînd va avea loc această retehnologizare, pînă în 2017, conform declaraţiilor autorităţilor ?
De ce în zone cum ar fi cartier Astra, unde există centrale retehnologizate de cvartal sau chiar centrale de scară, locatarii totuşi optează pentru debranşare? Dacă într-adevăr există democraţie, de ce să nu lăsăm cetăţenii să aleagă?!

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: