Rupea a fost din nou centrul cetăților transilvănene. Cu mic cu mare, și rupeni, și autoritățile județene, ba chiar și primarul Brașovului, George Scripcaru, au profitat de vremea bună de sîmbătă și au petrecut cîteva ore cu muzică și dansuri populare la cea de-a 36-a ediție a Festivalului Cetăților. Ca de obicei, sărbătoarea a început cu parada portului popular, pornită de la Sala Plugarilor, pentru a se stabili pe scena ridicată în fața Casei de Cultură. Și cam tot atunci, dinspre parcul din fața Primăriei au răzbit primele arome de cîrnați, pastramă și mititei de pe grătarele încinse.
Spectacol pentru toți
Spectatorii au avut de unde alege și de ce se bucura. Cum era și firesc, pe lîngă invitații din județele Mureș, Alba și Sălaj, rupenii au fost cei mai numeroși pe scena festivalului. De la micii dansatori încă elevi la școala generală, pînă la fanfara orașului, care a cîntat și pe scena ultimei ediții a festivalului Cerbul de Aur, sau la corul care a ajuns pînă la Palatul Cotroceni și chiar la Chișinău. Invitatul special al acestei ediții a fost Nicolae Furdui Iancu, iar băieții de la trupa Tupeu au oferit o demonstrație de break-dance pe gustul celor mai tineri. Seara s-a încheiat cu o discotecă în aer liber și cu nelipsitul foc de artificii.
Micii oameni mari
Copiii de la școala generală din Rupea au descrețit frunțile spectatorilor cu jocul lor de oameni mari și cu seriozitatea cu care și-au purtat straiele țărănești de sărbătoare. Copii inimoși, cu dragoste pentru portul popular și obiceiurile pămîntului. Dansează din clasa întîi, deși acum sînt aproape toți în clasa a patra, îi laudă institutorul Lucia Petcu, cea care a coordonat ansamblul de dansuri. E mîndră și de copii, și de ia albă cu șnoare negre, peste care poartă laibăr cu broderie tot neagră, și de rochia neagră cu șurț de mătase naturală cu dantelă, cum e costumul de femeie măritată al rupencelor. Fetele poartă cătrință roșie, țesută de femei, iar ia și fusta sînt tot albe, cu dantelă, cum le stă bine tinerilor, îmi explică ea portul cohălmenilor, adică al românilor rupeni. Andrei are doar patru anișori, dar e tare mîndru și el de pantalonii albi și cămașa albă cu tricolor, și de cîrpacu ciucuri la gît, și de mușcatele roșii de la pălărie. Nici el, nici sora lui, Teodora, nu fac parte din ansamblul de copii, dar stau laolaltă, pentru că și lor le place portul din Rupea, chiar dacă acum locuiesc la Brașov. Au costumele de la buna și știu și ei cuvintele strigăturilor. Cît îi țara și Ardealul, nu-i fecior ca cohălmeanul. Că se-mbracă românește și dansează feciorește, murmură micuții versurile dintr-un joc specific Rupei.
40 de ani de festival
Înainte, hora se juca la Gligore, într-un luminiș din pădure. Se ducea lumea cu carele, cu caii, cu mîncare, cu băutură, și petrecea, își aduce aminte de tinerețe tanti Bucura (foto). Sigur că pe vremea aia jucam și eu. Acum, la 72 de ani, îmi place numa să mă uit. E frumos, că un timp nu s-a mai purtat portul nostru, al rupenilor, că nu prea era voie pe vremea lu Ceușescu, zîmbește bătrîna. Se uită la mîndrețile de flăcăi și fete, în costume populare, care joacă pe scenă, și parcă ar dansa și ea așa, ca acum 50 de ani. Festivalul a început abia vreo zece ani mai tîrziu, pentru că, deși anul acesta a fost cea de-a 36-a ediție, rupenii sărbătoresc la ei acasă cetățile Transilvaniei de mai bine de 40 de ani. Este o reunire localităților vestite prin cetățile lor. Cetatea Rupea este una dintre cele șapte cetăți dintre cele mai vechi ale Transilvaniei, cu un blazon binecunoscut, și, avînd în vedere și tradiția festivalului, am dorit să-l păstrăm acasă și să ducem tradiția mai departe, spunea primarul orașului, Flavius Dumitrescu. Festivalul este una dintre sărbătorile prin care Primăria Rupea dorește să atragă mai mulți turiști în zonă. Iar de anul viitor, vor începe și lucrările de restaurare a cetății, pentru ca turiștii să aibă tot anul ceva de văzut în localitate.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!