* Sînt mii de oameni pe care zorii îi prind în fiecare dintre cele cinci zile lucrãtoare ale sãptãmînii pe o banchetã dintr-un compartiment la clasa a II-a a unui tren personal *
Sînt mii de oameni pe care zorii îi prind în fiecare dintre cele cinci zile lucrãtoare ale sãptãmînii pe o banchetã dintr-un compartiment la clasa a II-a a unui tren personal. Sînt zone braºovene unde trenul de dimineaþã înghite aproape o treime din bãrbaþii, femeile ºi copiii din aºezare. Sînt mii ºi mii de oameni simpli care îºi petrec o bunã parte din viaþã în trenul sau autobuzul care îi duce la zeci de kilometri de casã ca sã cîºtige o pîine. Pîinea grea a navetiºtilor.
Mereu la fel
Parcã se cunosc dintotdeauna. κi spun pe numele mic, deºi rareori ºtiu unii despre alþii cine sînt cu adevãrat. De la Codlea, Dumbrãviþa, Bod, Zãrneºti, Prejmer, de oriunde ar veni spre tren, scenariul dimineþii pe peroane pare tras la indigo. ªi asta de luni pînã vineri. În week-end, gãrile sînt aproape pustii. De obicei, urcã în tren mohorîþi, de parcã ar duce pe umeri toate necazurile lumii. Cei mai mulþi vorbesc în ºoaptã, invidiindu-i pe colegii de banchetã care pot sã mai prindã o geanã de somn. Sînt preocupaþi de gînduri pe care de cele mai multe ori nu le împãrtãºesc nimãnui. Este atît de multã liniºte înaintea plecãrii trenului din garã, încît scrîºnetul roþilor care miºcã vagoanele pare un uragan. Puþini viseazã sã scape de navetã. În fond, drumul de fiecare dimineaþã le dã siguranþa cã se vor întoarce în fiecare searã cu pîinea de pus pe masa copiilor.
Bilete pentru „strãini“
Dacã nu eºti un obiºnuit al navetei, în zori, în întunericul gãrii abia dacã vezi unde este casa de bilete. Cînd o gãseºti, poþi fi mirat cã eºti singurul cumpãrãtor de tichet. Chiar ºi casieriþa se prinde repede cã nu eºti de-al locului. κi face însã meseria fãrã sã punã întrebãri. Iþi iei bucata de carton pentru care plãteºti în funcþie de kilometrii pe care îi ai de parcurs. Pe bilet nu scrie nici vagonul nici locul. Stai unde vrei. Tot trenul e al tãu.
Nimic mai fals. Trenul e al lor, al navetiºtilor. Tu eºti intrusul. ªi o simþi imediat din privirile fugare ce þi se aruncã. „Parcã nici nu îþi vine sã intri în vorbã cu ei. Îþi pun atîtea întrebãri. Noi le ºtim pe ale noastre, iar trenul ãsta face parte din viaþa noastrã. Aºa a fost mereu, cã ºi cînd eram copil tot navetã am fãcut“, spune ªoru, un navetist din Dumbrãviþa.
Naveta de nevoie
Cãlãtorii cu abonament nu se aºeazã niciodatã la întîmplare. Stau în grupuri, de doi, trei, depinde de prietenii. Unii sînt chiar colegi de serviciu. Nu prea vorbesc. Mai toþi au învãþat sã fure ceva somn adînc. Se trezesc însã, cu o precizie de ceas elveþian, cu doar cîteva minute înainte de a ajunge în gara Braºov. Unii au ajuns sã urascã naveta, alþii însã s-au obiºnuit aºa. De voie de nevoie trebuie sã ajungã la locul de muncã. Bine cã-l au. „Nu am încotro, trebuie sã fac naveta. M-am chinuit mult sã obþin un loc de muncã, iar dacã nu m-am nãscut la oraº ºi nici nu visez sã-mi fac rost de casã acolo, nu înseamnã cã nu mai trebuie sã lucrez. E greu sã te trezeºti dimineaþa cu mult înainte de ora la care începi serviciul efectiv, dar asta e. ªi mersul cu trenul dintr-o parte îþi furã din viaþã. La început uram naveta asta, eram mereu obositã, numai cã în timp m-am obiºnuit. În America unii merg zilnic cu trenul ºi cîte douã ore“, povesteºte Angela Petre.
Orarul CFR
îþi face viaþa
Pe navetiºti nu-i vezi niciodatã în gãri aºteptînd minute în ºir trenul. Pentru cã ºtiu exact la ce orã pleacã trenul fac în aºa fel încît ajung în garã cu doar trei, patru minute înainte de fluieratul conductorului. „Aºa ne-am obiºnuit. Pentru cã uneori terminãm lucrul cam cu o orã înainte de plecarea trenului ne rezolvãm ºi noi problemele prin oraº ºi sosim în garã cu cîteva minute înainte. Nu-mi place sã alerg printre linii , dar nici sã casc gura în garã pînã vine trenul. Rãu e cã depinzi mereu de mijloacele de transport. Dacã nu þi-ai calculat bine timpul, nu-þi rãmîne decît sã-l aºtepþi pe urmãtorul. De fapt, ne facem viaþa dupã orarul CFR“, mãrturiseºte Janos Szasz.
O lunã ºi jumãtate pierdutã pe drum
O persoanã care face naveta zilnic pierde o grãmadã de timp. Pe de-o parte minutele din mijlocul de transport, aºteptarea din gãri sau staþii de autobuz, iar pe de altã parte nevoia de a veni sau a rãmîne în oraº în funcþie de programul de la locul de muncã. Cei care lucreazã opt ore, la programul obiºnuit de la 8.00 la 16.00, sînt oarecum mai avantajaþi, în sensul cã au cu ce veni, chiar dacã ajung cu o jumãtate de orã mai devreme, dar au ºi cu ce pleca imediat dupã terminarea programului. Nu acelaºi lucru se întîmplã însã cu cei care încep slujba la 9.00 ºi o terminã la ora 17.00 sau 8.00. Chiar dacã existã autobuze sau microbuze, navetiºtii cu program special preferã trenul din cauza costurilor. ªi atunci sînt nevoiþi sã plece dis-de-dimineaþã, sã-ºi facã treabã prin oraº, iar la sfîrºitul programului trebuie sã aºtepte iar trenul. Practic, un navetist care nu are programul clasic 7-15, ºi care pleacã, sã zicem la ora 7.00 de acasã, ºi se întoarce la ora 20.00, pierde pe drumuri cam patru ore pe zi. Ceea ce înseamnã lunar o risipã de 3 zile ºi jumãtate, iar anual de 44 de zile. Cu alte cuvinte o lunã ºi jumãtate din fiecare an a unui navetist o pierde pe drum.
Tarife în funcþie de mijlocul de transport
În gara ºi autogãrile Braºovului sosesc în fiecare dimineaþã mii de navetiºti. Din toate direcþiile. Cu trenul, naveta e mai ieftinã. Un cãlãtor de ocazie care vine de la Prejmer sau din Codlea plãteºte pentru un bilet 18.000 de lei vechi, iar dacã ar cãlãtori de la Teliu, Feldioara sau Zãrneºti biletul l-ar costa 23.000 de lei. Navetiºtii au însã abonamente. Pe liniile CFR, abonamentul costã, în funcþie de rutã, între 378.000 ºi 483.000 lei vechi. Cei care locuiesc în Zãrneºti sau în Teliu, cãlãtoresc cu trenul privat ºi scot din buzunar lunar, 800.000 de lei pentru abonament. Microbuzele sau autobuzele circulã mult mai des, iar naveta e mai comodã. Dar mai scumpã. O cãlãtorie pînã la Teliu costã, în funcþie de firma de transport, între 25.000 ºi 35.000. Pînã la Bran ºi Zãrneºti un bilet face 25.000 ºi 30.000. Mai ieftin e pînã la Prejmer sau Codlea, unde cel mai mic preþ al unui bilet este de 15.000 de lei.
ªi mai comod,
dar mult mai scump
Sãtui de mersul cu trenul sau cu autobuzul, de faptul cã sînt mereu condiþionaþi de anumite ore cînd sã plece sau sã vinã din oraº, navetiºtii mai norocoºi pun de-o parte bani ºi îºi cumpãrã propria maºinã. Mai comod, dar mai scump. La un consum mediu de 7,5 litri la suta de kilometri, o persoanã care parcurge zilnic sã zicem 50 de km, dus întors, face lunar 1100 de km, ceea ce înseamnã un cosum de 82, 5 litri de benzinã. Adicã 2.800.000 de lei vechi. În general însã, cei care au maºinã proprie ºi fac naveta se asociazã cu alþi colegi. În acest caz costurile de transport se împart. Dar tot înseamnã, teoretic, o cheltuialã de cel puþin 560.000 de lei vechi pe lunã.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!