l Muzeul de Artã Braºov a vernisat ieri expoziþia retrospectivã a pictorului braºovean Dinu Vasiu
La Muzeul de Artã Braºov a avut loc ieri vernisajul expoziþiei pictorului Dinu Vasiu. Evenimetul a marcat 90 de ani de la naºterea artistului braºovean, stins din viaþã în august 2001. Expoziþia reuneºte 63 de lucrãri în acuarelã ºi douã în ulei de o frumuseþe aparte, una pictatã din 1945, „Peisaj cu case“, cealaltã, „Margine de sat“, fiind semnatã în 1948.
Tentaþie pentru colecþionari
Majoritatea tablourilor fac parte acum din colecþia personalã Nuþi Gherghina. Braºovenii care vor sã aibã un original Dinu Vasiu pot alege ºi cumpãra dintre cele 48 de tablourile expuse ºi la vînzare, la preþul între 100 ºi 150 dolari. „Este ultima ocazie de a avea în casã un tablou semnat de Vasiu la un preþ atît de rezonabil. Este clar cã în urmãtorii ani cota acestor lucrãri va creºte considerabil“, estimeazã Veronica Bodea Tatulea, care a fãcut posibilã apariþia catalogului expoziþiei.
Maestru al culorilor,
în vremuri tulburi
„Dinu Vasiu a fost un om deosebit, cu inimã, minte ºi mînã de artist. Un om profund, vorbea puþin, dar gîndea mult. În ultimii patru ani din viaþã, boala l-a þintuit într-un scaun cu rotile. Cei mai grei ani ai sãi au fost vremurile tulburi de dupã venirea comuniºtilor“, îºi aminteºte Nuþi Gherghina, cea care le-a fost alãturi ºi i-a îngrijit pe soþii Vasiu în ultimii 10 ani de viaþã, deºi nu le este rudã.
Fost deþinut politic, a avut o vreme domiciliu forþat la Derna-Tãtãruº, în Bihor. Absolvent, în 1939, al Academiei de Arte Frumoase din Bucureºti, clasa profesorului Camil Ressu, Vasiu a fost obligat în anii ’50 sã-ºi cîºtige pîinea cîþiva ani ca desenator tehnic la CFR ºi apoi ca decorator. A vorbit însã foarte rar despre acei ani. Abia în 1966, cînd era deja muzeograf la secþia de Artã a Muzeului Judeþean Braºov, Dinu Vasiu verniseazã prima expoziþie personalã. Au urmat apoi zeci de expoziþii în þarã ºi în strãinãtate.
„Vasiu este un maestru al culorii ºi cum culoarea se desprinde din luminã, trãim o adevãratã beþie privindu-i operele. A fost un « sumus» de cunoºtinþe în domeniul artei, astfel încît îmi aduc aminte cu mare emoþie de convorbirile cu el, în calitate de colaborator. S-a cunoscut încã de timpuriu cã vãzuse Luvrul ºi cã se documentase mult ºi în limba francezã privind istoria artei.“
Titus N. Haºdeu,
directorul Muzeului de Artã Braºov
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!
Cotidianul omului s�n�tos
