* Ziua Naþionalã a Franþei a fost sãrbãtoritã de braºovenii din Franþa ºi de francezii din Braºov
„Vive la France!“, au strigat ieri 57 de milioane de francezi din Hexagon, la sãrbãtorirea a 217 ani de la cãderea Bastiliei. La fel au fãcut ºi cei peste o sutã de francezi din Braºov. Unii au venit cu familiile ºi s-au stabilit definitiv la noi, alþii sînt în trecere, cu afaceri pentru cîþiva ani. Dar existã ºi braºoveni care ºi-au ales Franþa ca patrie adoptivã. Unii pleacã din România, alþii vin. Dar Ziua Naþionalã a Franþei au serbat-o ºi unii ºi alþii. Ba chiar ºi braºovenii care n-au nicio legãturã nici mãcar cu limba francezã.
Francezii au avut rãbdare
„În Braºov, vin din ce în ce mai mulþi întreprinzãtori francezi, mai ales în domeniul construcþiilor de metal, al industriei lemnului, al prefabricatelor. Ceea ce produc ei se exportã în Franþa sau alte þãri. Existã ºi cetãþeni francezi care se retrag la pensie în Braºov, pentru cã e un oraº frumos, liniºtit, sãnãtos. Gãsesc Braºovul minunat, ºi eu le dau dreptate“, mãrturiseºte Roger Lapis, consulul Agenþiei consulare onorifice a Republicii Franceze la Braºov. A învãþat bine româneºte în cei peste 10 ani de cînd s-a mutat în Braºov ºi s-a cãsãtorit cu Cristina. El se gîndeºte, în aceastã zi deosebitã pentru Franþa, la viitorul României. „Nu existã niciun dubiu cã România va intra în UE în 2007. Acum douã sãptãmîni, senatul francez a acceptat în unanimitate tratatul de aderare a României. Trebuie deja sã ne gîndim ce vom face începînd cu 2 ianuarie 2007. Sînt multe de lucrat în România. Dar, aºa cum francezii au aºteptat 80 de ani instaurarea democraþiei dupã 1789, ºi românii trebuie sã aibã rãbdare“, ne sfãtuieºte consulul.
Case româneºti
în Alpi
Nicu Comºa s-a nãscut la Teliu. A fost tehnician la serviciul CTC de la Tractorul pînã în 1991, cînd a plecat în Franþa. S-a stabilit la Lyon ºi ºi-a deschis propria afacere, cu case de lemn. Vine lunar în Braºov, ca sã-ºi vadã pãrinþii ºi pe Ruxandra, fiica lui, acum elevã la Liceul Unirea. Dar are ºi treburi. „La noi, lemnul e mai bine prelucrat. Calitatea e mai bunã ºi preþul convenabil. Prefer sã iau materialul din România. Eu desenez casa ºi dulgherii români o asambleazã în Franþa. Dureazã cam o lunã pentru o casã de 110 mp. Clienþii mei sînt mai ales din zona Alpilor“, spune Nicu. Pe francezi îi considerã „o naþie greu de înþeles. Ei mereu sînt diferiþi faþã de restul lumii“. Francezii cred cã românii sînt „simpatici ºi sãraci“. „Cei mai educaþi ºtiu unde este România pe hartã ºi ne cunosc valorile. Dar cei mai mulþi se informeazã de la jurnalele televizate care prezintã doar mizeria din România“, explicã braºoveanul, care este ºi membru în consiliul de administraþie la Echange-Roumanie, fundaþie care are drept scop promovarea turismului în România, dinspre Franþa.
Franþuzu
din ªchei
Îl cheamã Franþuzu, dar n-are nicio legãturã cu Franþa. Nici mãcar franþuzeºte nu ºtie. Eugeniu Franþuzu are 73 de ani, adicã e „la a treia tinereþe“. Nu ºtie exact de ce îl cheamã aºa. „E un nume din moºi-strãmoºi. Auzisem cã unul din ai mei ar fi fost plecat pe la Paris ºi, cînd s-a întors, oamenii ziceau: «A venit Franþuzu’!». ªi Franþuzu i-a rãmas numele“, povesteºte ºcheianul.
Prietenii îi spun Francezu’. Îi place numele lui, e mai special. Admirã Franþa fiindcã l-a dat pe Zidane. „Eu Franþa voiam sã cîºtige la Mondiale. Dar þara asta are nu numai sportivi buni, ci ºi scriitori. Eu l-am citit pe Dumas din scoarþã în scoarþã. Îmi place de Charles de Gaulle, îmi amintesc ºi acum cînd a venit în România, în 1969. Dar îmi place ºi de Monica Lovinescu care trãieºte în Paris“, spune Franþuzu. În Braºov, mai sînt Franþuzu: soþia lui, fiul, nora ºi nepoþica. În total 5 Franþuzu, braºoveni get-beget.
Enigmaticul Chirac
* Nicu a urmãrit la televizor programul special de ziua Franþei. I-au plãcut defilarea armatei, focul de artificii, balul pompierilor cu muzica de acordeon ºi faimoasele valsuri. „În discursul tradiþional al preºedintelui Chirac, toatã lumea aºtepta sã declare dacã va candida pentru viitorul mandat. Dar n-a spus nimic. Ceea ce ne-a cam intrigat“, povesteºte braºoveanul. Ieri, Nicu a închinat un pahar de vin franþuzesc pentru þara care l-a primit „avec amitié“ ºi unde s-a realizat.
La a V-a republicã
* Franþa este cea mai mare þarã din Europa Occidentalã. Are 57.206.000 locuitori, din care trei sfertui locuiesc la oraº. Imigranþii reprezintã 6,3% din populaþia þãrii: portughezi, algerieni, spanioli, italieni, marocani, tunisieni, iugoslavi, turci, senegalezi. 90% sînt catolici. Franþa este împãrþitã în 22 de regiuni ºi 96 de departamente, divizate la rîndul lor în 342 de arondismente cu 4.035 de cantoane ºi 36.682 de comune. Lyon este a doua mare aglomerare urbanã dupã Paris. Revoluþia francezã (14.07.1789-cãderea Bastiliei) culmineazã cu proclamarea la 22.09.1792 a Primei Republici. Celelalte patru s-au constituit în: februarie 1848, 1870, octombrie 1946 ºi octombrie 1958. În Franþa existã 22 de partide politice. Franþa este consideratã a 5-a putere economicã mondialã, e membrã fondatoare a UE ºi ONU, unul din cei cinci membri permanenþi ai Consiliului de securitate ONU, avînd drept de veto, ºi una din cele ºapte þãri deþinãtoare în mod oficial ale bombei atomice.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!