* Ministrul mediului, Sulfina Barbu, crede că unul dintre primii pași în obținerea finanțărilor din fonduri structurale este realizarea de proiecte de mediu viabile * Pentru aceasta este nevoie în primul rînd de specialiști care să se ocupe de întocmirea proiectelor
Trimiteți oameni la specializare. Acesta a fost apelul făcut ieri, la Brașov, de ministrul mediului, Sulfina Barbu, către autoritățile locale, la finalul seminariilor Eu.Ro.Com., o serie de dezbateri organizate de revista cu același nume în colaborare cu Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor și cu participarea Delegației Comisiei Europene. Sulfina Barbu crede că unul dintre primii pași în obținerea finanțărilor din fonduri structurale este realizarea de proiecte de mediu viabile. Pentru aceasta este nevoie, în primul rînd, de specialiști care să se ocupe de întocmirea proiectelor.
Patru domenii
prioritare
Aflată la Brașov, la finalul celor trei zile de seminarii Eu.Ro.Com, Sulfina Barbu a ținut să reamintească domeniile prioritare de mediu, în vederea aderării la UE. Calitatea aerului, managementul deșeurilor, prevenirea și combaterea poluării industriale și calitatea și managementul apei sînt cele patru direcții care vor înghiți, în viitorul apropiat, 29 de miliarde de euro. Banii vor veni din fonduri europene, ISPA și PHARE, plus cofinanțări. Mediul s-a confruntat cu lipsa de finanțare, deoarece, pînă în acest moment, nu a fost domeniu prioritar. Acum, fondurile structurale sînt foarte importante, pentru că reprezintă sprijinul european pentru România. Dar trebuie să ne implicăm și noi. Misiunea noastră este aceea de a pregăti portofolii de proiecte. Însă dacă autoritățile locale nu vor avea unități de implementare a proiectelor, nu vor avea succes, a ținut să precizeze ministrul mediului. De la 1 ianuarie 2007, responsabilitatea proiectelor va cădea exclusiv în sarcina autorităților locale și a agenților economici, de aceea va fi necesar sprijinul unor persoane specializate pe realizarea și implementarea de proiecte. Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor își oferă sprijinul acordînd asistență și cursuri de specialitate pentru perfecționarea în acest sens.
Apa și deșeurile, cele mai mari
probleme
Cele mai arzătoare probleme cu care se confruntă Ministerul Mediului în această perioadă sînt managementul și calitatea apei și managementul deșeurilor. Pentru managementul apei, România are negociată cea mai lungă perioadă de tranziție. Pînă în 2018, la acest capitol trebuie investite nu mai puțin de 16 miliarde de euro în infrastructura de apă, alimentări cu apă, canalizare, stații de epurare și în infrastructura de apărare împotriva inundațiilor. 6.200 de miliarde de lei vechi sînt destinați amenajării unor bazine hidrografice. Pentru Brașov, lucrările de amenjare pe rîul Olt reprezintă o prioritate, iar lucrările vor începe, cel mai probabil, în toamnă. Managementul deșeurilor este alt punct nevralgic, întrucît Sulfina Barbu consideră că o mare problemă în zonele urbane, dar mai ales în cele rurale este colectarea selectivă, care lasă foarte mult de dorit. În unele localități rurale serviciile de salubritate lipsesc cu desăvîrșire deși autoritățile locale sînt obligate prin lege să le asigure.
Atenție cum faceți proiectele
Sulfina Barbu a ținut să atragă atenția și asupra modului în care trebuie realizat un proiect de mediu, întrucît, destul de des apar proiecte cu documentație incompletă sau autoritățile locale îl confundă cu un simplu studiu de fezabilitate. Proiectul de mediu presupune mult mai mult decît un studiu de fezabilitate. Este nevoie de o analiză tehnico-economică, de o evaluare a impactului asupra mediului și, mai ales, de o dezbatere publică. Nu trebuie să lipsească nici analiza, după implementarea proiectului. Barbu a accentuat ideea că există anumite limite în ceea ce privește taxele percepute populației după implementarea proiectelor. Pentru cele de apă, taxele plătite de populație nu trebuie să depășească 1,5% din venitul mediu al unei familii, în timp ce pentru proiectele de management al deșeurilor, taxa trebuie să fie de maxim 1% din acest venit. Pentru a obține fonduri europene, realizatorul proiectului trebuie să facă și dovada cofinanțării. Autoritățile locale și agenții economici pot apela la bugetele locale, pot obține bani din credite sau din fondul de mediu.
Nemulțumită
de Popinceanu
La ultima vizită la Brașov, ministrul mediului, Sulfina Barbu, se declarase nemulțumită de activitatea Gărzii de Mediu din Brașov astfel că postul directorului Jeni Popinceanu este în pericol. Silvian Ionescu, șeful Gărzii Naționale de Mediu, va efectua, la mijlocul lunii august, o evaluare a tuturor directorilor locali ai acestei instituții. În funcție de rezultatele evaluării, se va lua o decizie legată de menținerea în funcție a șefei Gărzii de Mediu Brașov.
600 de miliarde
pentru litoral
România pierde anual 2,5 metri din zona de coastă a litoralului din cauza eroziunilor. În ultimii 16 nu s-au mai făcut niciun fel de investiții sau lucrări care să împiedice acest fenomen. Anul acesta, Ministerul Mediului a alocat 600 de miliarde pentru zona de costă de la Marea Neagră. Din această sumă, 75 de miliarde sînt destinați pregătirii de proiecte și reabilitării unor zone punctuale, printre care Costinești, Venus și Midia.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!