Dictatura din gară

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Publicitate

Dimensiune font:

Autor: » Camelia ONCIU, 05.07.2006

* Ieri, în gara Braşov, s-a turnat un film german despre epoca comunistă

Ieri, gara Braşov era de nerecunoscut. Parcă ne-am fi întors în timp cu 20 de ani, în plină dictatură comunistă. Călătorii erau şocaţi. Pe pereţi atîrnau pancarte cu chipurile Ceauşeştilor şi bannere cu „România, Tricolorul, Ceauşescu şi Poporul“ şi „Prin muncă, spre comunism!“. Ziceai că s-au întors vremurile de altădată. Doar cînd zăreai microfoanele şi aparatele de filmat respirai uşurat: e totuşi o filmare. Bătrînii care trăiseră din plin vremurile de tristă amintire îşi făceau cruce. Alţii îi trimiteau undeva pe comunişti. Cei mai mulţi însă au urcat în trenuri amuzaţi de călătoria în timp pe care le-a oferit-o turnarea unei scene dintr-un film german de televiziune.

Braşov, ultimele scene

Gara Braşov a fost aleasă ca locaţie ideală pentru pelicula „Femeia de la Checkpoint Charlie“. Pentru cîteva zile, echipa de operatori, cascadori, actori, scenarişti, regizori, adică 80 de oameni, va turna cîteva scene în Gara Braşov, pe drumul Pîrîul Rece-Rîşnov şi la Cabana Cheia. Filmul se bazează pe o poveste reală care a făcut şi subiectul cărţii cu acelaşi nume a autoarei germane Ines Veith. Casa de producţie UFA Fernsehproduktion colaborează cu cea din România, Alternative Film, la realizarea coproducţiei. Pînă acum, s-a filmat în Berlin, Helsinki şi Bucureşti. Practic, odată cu turnarea scenelor de la Braşov, filmările, începute în luna martie, se încheie. Urmează etapa montajului, iar la anul, pe vremea asta, filmul istoric, în două părţi, va fi difuzat pe cel mai mare post de televiziune german, ARD, şi pe canalul Arte.

Arestată în România

Filmul se bazează pe o poveste reală din RDG-ul anilor ’80. Este vorba de o femeie din Erfurt, Sara, care îşi doreşte să trăiască în libertate împreună cu fetiţele ei, Silvia de 11 ani şi Bine, de 9 ani. Fiindcă de mai multe ori s-a opus sistemului, Sara nu are voie să-i telefoneze tatălui ei, aflat într-un spital din RFG. Acesta moare. Îndurerată şi revoltată, Sara se hotărăşte să plece din ţară. Celui cu care voia să se căsătorească, Peter Kohn, i se refuză cererea de emigrare. Femeia înţelege că trebuie să fugă ilegal. Sara ia legătura cu o organizaţie care o ajută să ajungă, împreună cu fetiţele, în Vest, prin România. De dragul libertăţii, renunţă la dragostea lui Peter. Pe drum, i se fură poşeta cu actele. Se prezintă la Ambasada RFG din Bucureşti, minţind că e cetăţean vest german şi solicită documente noi. Dar planul nu îi reuşeşte, e arestată de miliţie, iar fetiţele ei ajung într-un orfelinat din RDG.

„Daţi-mi copiii înapoi!“

Sara e condamnată la trei ani şi jumătate de închisoare. Îşi cumpără libertatea cu preţul renunţării la custodia fiicelor sale. Fetele vor fi adoptate şi astfel începe lupta Sarei pentru ele. Ajunge la Checkpoint Charlie, graniţa dintre cele două Gemanii, cu o pancartă pe care scria: „Daţi-mi copiii înapoi!“. Securitatea începe s-o urmărească şi s-o ameninţe. Sara demonstrează în faţa Comisiei pentru Apărarea Drepturilor Omului de la Helsinki. Securiştii germani încearcă s-o lichideze. Le anunţă pe fete că mama lor a murit în RFG. Cu ultimele puteri, femeia încearcă să se întoarcă la ele, în RDG. Incidentul ajunge reportaj de televiziune. Copilele văd la televizor că mama lor trăieşte. Autorităţile est-germane sînt obligate să-i înapoieze fiicele. Abia în 1988, mama reuşeşte să-şi îmbrăţişeze copiii, după patru ani de despărţire. Totul din cauza unor acte pe care le-a pierdut în România.

Cea mai comunistă gară

Scenaristul a vrut să respecte locaţiile şi astfel s-a ajuns cu filmările în România. La Rîşnov, Sara şi fetiţele fac popas. Iar Cabana Cheia ţine loc de Hotel Seberina. „Gara Braşov e în loc de Gara de Nord. Nemţilor nu le-a plăcut cea din Bucureşti. Eu le-am propus Braşovul şi au fost foarte încîntaţi. Am avut mare noroc. Dacă mai întîrziam două săptămîni, gara intra în renovare. Nouă ne trebuie una cît mai comunistă. Aceasta din Braşov e perfectă“, explică Floriana Sandu , line producer şi director de locaţie la Alternative Film. „Gara noastră a fost construită în 1962, iar pe la mijlocul anilor ’80 era cea mai modernă din România. Corespunde perfect ideii filmului: nu are aer condiţionat, e mică, dar cu trafic intens. Casa de schimb valutar am transformat-o în punct sanitar, firmele societăţilor comerciale, reclamele, le-am acoperit“, spune inginerul CFR Radu Bellu, consilier tehnic la aceste filmări.

Ilie, star de cinema

Ca totul să fie cît mai autentic, a fost recondiţionat un cărucior de cărat bagaje din 1978. Recuzita cuprinde geamantane de anticariat, damigene, uniforme CFR vechi, un Trabant cu număr de Germania, Dacii de Bucureşti, uniforme de miliţieni. Pe durata filmărilor, vocea crainicei din gară nu s-a auzit. „Trebuia să o întrerupem. Cum ar fi fost în 1982 să se anunţe sosirea unui Intercity? Pe vremea aceea nici Anglia, nici Franţa nu aveau aşa ceva“, explică Bellu. Cîţiva braşoveni au făcut figuraţie. Ba chiar toată gara a participat la filmări, călătorii conformîndu-se indicaţiilor regizorale.
Nea Ilie , hamal în gară de vreo 14 ani, a jucat rol de hamal şi în film, ducînd bagajele Sarei. Pentru 300.000 de lei. „Credeam că o să fie cel mai greu la Braşov, dar totul a mers perfect. Ne-au ajutat poliţiştii de la secţia 3, TF, comunitari, domnul Bellu, toată lumea“, mărturiseşte Floriana. „Dacă nemţii, care ţin ca totul să fie perfect, la milimetru, spun că organizarea a fost bună, atunci înseamnă că aşa e“, crede şi Bellu.

Petrecere în Poiană

În film, joacă actori mari din Germania, Veronica Ferres (Sara), Filip Peeters (Peter), dar şi din România: Constantin Florescu, Mircea Stoian, Şerban Georgevici, Alexandru Georgescu şi Tommy Cristine. Plus 100 de figuranţi. Petrecerea de final se va ţine tot la Braşov, în Poiană. Este tot ideea Florianei care cunoaşte Braşovul încă de pe vremea cînd era asistent de locaţie pentru Cold Mountain. Pînă atunci însă, echipa mai are de filmat cîteva scene. Una din ele este arestarea Sarei la Bucureşti. Germanii au considerat că un sediu de miliţie perfect e tot în Braşov. Dar nu într-una din secţiile de poliţie actuale, ci la sediul Carpatex. „Sperăm să ţină vremea cu noi. Filmul se petrece în timpul unei veri toride. Pînă acum, Braşovul ne-a purtat noroc“, mărturiseşte Floriana, bucuroasă că filmul german nu are ghinionul pe care l-a avut Cold Mountain, cînd a turnat cu găleata aproape în fiecare zi.

Graniţa morţii

• Checkpoint Charlie era punctul de trecere între Berlinul de Est şi cel de Vest. La 15 ani de la căderea Zidului Berlinului, fostul punct de control a fost restaurat. Aici au fost ridicate 1.065 de cruci din lemn în memoria victimelor ucise în timp ce încercau să fugă din fosta Germanie Democrată. Monumentul a fost construit din bucăţi din zidul original, dărîmat în noiembrie 1989.

Veronica iubeşte copiii

• Veronica Ferres , interpreta Sarei, este cea mai bine cotată actriţă germană de azi. A fost distribuită în „Mizerabilii“, alături de Gerard Depardieu şi John Malcovich. Cu ultimul a fost parteneră şi în pelicula „Klimt“. În „Rossini“, a interpretat rolul feminin principal, pentru care a primit premiul „Golden Camera“ pentru cea mai bună actriţă. Anul trecut, a fost distinsă cu premiul „Bambi“, pentru întreaga carieră. Rolul din „Femeia de la Checkpoint Charlie“ l-a acceptat fără şovăire, după prima lectură a scenariului, fiind impresionată de drama eroinei. Veronica este şi un suflet caritabil. Organizaţia pe care o patronează, „Power Child“, duce o campanie frenetică împotriva exploatării sexuale a copiilor.

Regizor de drame

• Miguel Alexandre regizorul peliculei care se turnează la Braşov, a absolvit Academia de Televiziune şi Film din Munchen în 1994. A debutat cu un film de scurt metraj, „Despre război“, nominalizat la Oscar pentru cel mai bun film al unui student străin. S-a specializat în drame de televiziune.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit şi de prietenii tăi!

Comentarii: