* Ieri, în gara Brașov, s-a turnat un film german despre epoca comunistă
Ieri, gara Brașov era de nerecunoscut. Parcă ne-am fi întors în timp cu 20 de ani, în plină dictatură comunistă. Călătorii erau șocați. Pe pereți atîrnau pancarte cu chipurile Ceaușeștilor și bannere cu România, Tricolorul, Ceaușescu și Poporul și Prin muncă, spre comunism!. Ziceai că s-au întors vremurile de altădată. Doar cînd zăreai microfoanele și aparatele de filmat respirai ușurat: e totuși o filmare. Bătrînii care trăiseră din plin vremurile de tristă amintire își făceau cruce. Alții îi trimiteau undeva pe comuniști. Cei mai mulți însă au urcat în trenuri amuzați de călătoria în timp pe care le-a oferit-o turnarea unei scene dintr-un film german de televiziune.
Brașov,
ultimele scene
Gara Brașov a fost aleasă ca locație ideală pentru pelicula Femeia de la Checkpoint Charlie. Pentru cîteva zile, echipa de operatori, cascadori, actori, scenariști, regizori, adică 80 de oameni, va turna cîteva scene în Gara Brașov, pe drumul Pîrîul Rece-Rîșnov și la Cabana Cheia. Filmul se bazează pe o poveste reală care a făcut și subiectul cărții cu același nume a autoarei germane Ines Veith. Casa de producție UFA Fernsehproduktion colaborează cu cea din România, Alternative Film, la realizarea coproducției. Pînă acum, s-a filmat în Berlin, Helsinki și București. Practic, odată cu turnarea scenelor de la Brașov, filmările, începute în luna martie, se încheie. Urmează etapa montajului, iar la anul, pe vremea asta, filmul istoric, în două părți, va fi difuzat pe cel mai mare post de televiziune german, ARD, și pe canalul Arte.
Arestată în România
Filmul se bazează pe o poveste reală din RDG-ul anilor 80. Este vorba de o femeie din Erfurt, Sara, care își dorește să trăiască în libertate împreună cu fetițele ei, Silvia de 11 ani și Bine, de 9 ani. Fiindcă de mai multe ori s-a opus sistemului, Sara nu are voie să-i telefoneze tatălui ei, aflat într-un spital din RFG. Acesta moare. Îndurerată și revoltată, Sara se hotărăște să plece din țară. Celui cu care voia să se căsătorească, Peter Kohn, i se refuză cererea de emigrare. Femeia înțelege că trebuie să fugă ilegal. Sara ia legătura cu o organizație care o ajută să ajungă, împreună cu fetițele, în Vest, prin România. De dragul libertății, renunță la dragostea lui Peter. Pe drum, i se fură poșeta cu actele. Se prezintă la Ambasada RFG din București, mințind că e cetățean vest german și solicită documente noi. Dar planul nu îi reușește, e arestată de miliție, iar fetițele ei ajung într-un orfelinat din RDG.
Dați-mi copiii înapoi!
Sara e condamnată la trei ani și jumătate de închisoare. Își cumpără libertatea cu prețul renunțării la custodia fiicelor sale. Fetele vor fi adoptate și astfel începe lupta Sarei pentru ele. Ajunge la Checkpoint Charlie, granița dintre cele două Gemanii, cu o pancartă pe care scria: Dați-mi copiii înapoi!. Securitatea începe s-o urmărească și s-o amenințe. Sara demonstrează în fața Comisiei pentru Apărarea Drepturilor Omului de la Helsinki. Securiștii germani încearcă s-o lichideze. Le anunță pe fete că mama lor a murit în RFG. Cu ultimele puteri, femeia încearcă să se întoarcă la ele, în RDG. Incidentul ajunge reportaj de televiziune. Copilele văd la televizor că mama lor trăiește. Autoritățile est-germane sînt obligate să-i înapoieze fiicele. Abia în 1988, mama reușește să-și îmbrățișeze copiii, după patru ani de despărțire. Totul din cauza unor acte pe care le-a pierdut în România.
Cea mai comunistă gară
Scenaristul a vrut să respecte locațiile și astfel s-a ajuns cu filmările în România. La Rîșnov, Sara și fetițele fac popas. Iar Cabana Cheia ține loc de Hotel Seberina. Gara Brașov e în loc de Gara de Nord. Nemților nu le-a plăcut cea din București. Eu le-am propus Brașovul și au fost foarte încîntați. Am avut mare noroc. Dacă mai întîrziam două săptămîni, gara intra în renovare. Nouă ne trebuie una cît mai comunistă. Aceasta din Brașov e perfectă, explică Floriana Sandu , line producer și director de locație la Alternative Film. Gara noastră a fost construită în 1962, iar pe la mijlocul anilor 80 era cea mai modernă din România. Corespunde perfect ideii filmului: nu are aer condiționat, e mică, dar cu trafic intens. Casa de schimb valutar am transformat-o în punct sanitar, firmele societăților comerciale, reclamele, le-am acoperit, spune inginerul CFR Radu Bellu, consilier tehnic la aceste filmări.
Ilie, star de cinema
Ca totul să fie cît mai autentic, a fost recondiționat un cărucior de cărat bagaje din 1978. Recuzita cuprinde geamantane de anticariat, damigene, uniforme CFR vechi, un Trabant cu număr de Germania, Dacii de București, uniforme de milițieni. Pe durata filmărilor, vocea crainicei din gară nu s-a auzit. Trebuia să o întrerupem. Cum ar fi fost în 1982 să se anunțe sosirea unui Intercity? Pe vremea aceea nici Anglia, nici Franța nu aveau așa ceva, explică Bellu. Cîțiva brașoveni au făcut figurație. Ba chiar toată gara a participat la filmări, călătorii conformîndu-se indicațiilor regizorale.
Nea Ilie , hamal în gară de vreo 14 ani, a jucat rol de hamal și în film, ducînd bagajele Sarei. Pentru 300.000 de lei. Credeam că o să fie cel mai greu la Brașov, dar totul a mers perfect. Ne-au ajutat polițiștii de la secția 3, TF, comunitari, domnul Bellu, toată lumea, mărturisește Floriana. Dacă nemții, care țin ca totul să fie perfect, la milimetru, spun că organizarea a fost bună, atunci înseamnă că așa e, crede și Bellu.
Petrecere în Poiană
În film, joacă actori mari din Germania, Veronica Ferres (Sara), Filip Peeters (Peter), dar și din România: Constantin Florescu, Mircea Stoian, Șerban Georgevici, Alexandru Georgescu și Tommy Cristine. Plus 100 de figuranți. Petrecerea de final se va ține tot la Brașov, în Poiană. Este tot ideea Florianei care cunoaște Brașovul încă de pe vremea cînd era asistent de locație pentru Cold Mountain. Pînă atunci însă, echipa mai are de filmat cîteva scene. Una din ele este arestarea Sarei la București. Germanii au considerat că un sediu de miliție perfect e tot în Brașov. Dar nu într-una din secțiile de poliție actuale, ci la sediul Carpatex. Sperăm să țină vremea cu noi. Filmul se petrece în timpul unei veri toride. Pînă acum, Brașovul ne-a purtat noroc, mărturisește Floriana, bucuroasă că filmul german nu are ghinionul pe care l-a avut Cold Mountain, cînd a turnat cu găleata aproape în fiecare zi.
Granița morții
Checkpoint Charlie era punctul de trecere între Berlinul de Est și cel de Vest. La 15 ani de la căderea Zidului Berlinului, fostul punct de control a fost restaurat. Aici au fost ridicate 1.065 de cruci din lemn în memoria victimelor ucise în timp ce încercau să fugă din fosta Germanie Democrată. Monumentul a fost construit din bucăți din zidul original, dărîmat în noiembrie 1989.
Veronica iubește copiii
Veronica Ferres , interpreta Sarei, este cea mai bine cotată actriță germană de azi. A fost distribuită în Mizerabilii, alături de Gerard Depardieu și John Malcovich. Cu ultimul a fost parteneră și în pelicula Klimt. În Rossini, a interpretat rolul feminin principal, pentru care a primit premiul Golden Camera pentru cea mai bună actriță. Anul trecut, a fost distinsă cu premiul Bambi, pentru întreaga carieră. Rolul din Femeia de la Checkpoint Charlie l-a acceptat fără șovăire, după prima lectură a scenariului, fiind impresionată de drama eroinei. Veronica este și un suflet caritabil. Organizația pe care o patronează, Power Child, duce o campanie frenetică împotriva exploatării sexuale a copiilor.
Regizor de drame
Miguel Alexandre regizorul peliculei care se turnează la Brașov, a absolvit Academia de Televiziune și Film din Munchen în 1994. A debutat cu un film de scurt metraj, Despre război, nominalizat la Oscar pentru cel mai bun film al unui student străin. S-a specializat în drame de televiziune.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!