* În Piaþa Tricolorului, drapelul României a fost arborat în cadrul unei ceremonii publice * La fostul Club Muncitoresc Steagu Roºu, Stalin ºi Lenin au ieºit sã salute ºi ei tricolorul românesc
Au fost vremuri cînd ne era ruºine sã purtãm tricolorul pe haine sau sã mãrturisim cã ne iubim þara. Vremurile comuniste ne-au impus cu forþa un patriotism slugarnic, pe care îl practicam de fricã. La defilãri, la ziua lui Ceauºescu, la ziua Ceauºeascãi, la ziua partidului. Fluturam tricolorul în mod organizat, supravegheat, fãrã pic de emoþie. Întotdeauna alãturi de steagul roºu, cu secera ºi ciocanul. În decembrie 1989, stemele de sorginte sovieticã au fost decupate ºi tricolorul gãurit s-a înãlþat pentru prima oarã dintr-o pornire sincerã. De 16 ani sîntem liberi sã arborãm tricolorul. Sã-l imprimãm pe tricouri, genþi, ºepci, ca americanii. ªi totuºi, drapelul României a rãmas doar accesoriu al instituþiilor ºi festivitãþilor oficiale. O datã pe an este scos special pentru ziua lui, a drapelului naþional al României. Puþini ºtiu cã existã o asemenea sãrbãtoare, la ce datã e ºi ce istorie are acest însemn naþional.
Ceremonie tricolorã
De ziua drapelului, sãrbãtoritã de români în fiecare an la 26 iunie, oficialitãþile oraºului au organizat un ceremonial militar ºi religios. Drapelul naþional al României a fost ridicat pe catarg, dupã ce preotul Academiei Forþelor Aeriene „Henri Coandã“ l-a binecuvîntat. Prefectul Aurelian Danu a vorbit despre însemnãtatea acestei zile ºi istoria de aproape 150 de ani a tricolorului. Apoi, garda de onoare a prezentat onorul. Emoþionantul eveniment din Piaþa Tricolorului n-a avut parte de o participare numeroasã, aºa cum era de aºteptat. Primarul ºi preºedintele CJ n-au fost de faþã, dar fanfara armatei, trupele de vînãtori de munte, jandarmi ºi ale forþelor antiaeriene au bãtut pas de defilare în aplauzele braºovenilor care s-au oprit o clipã sã priveascã tricolorul cum fluturã între drapelul UE ºi cel al Braºovului.
„Stindard
al libertãþii“
Ziua de 26 iunie a fost proclamatã Ziua Drapelului Naþional în ºedinþa din 10 martie 1998 a Camerei Deputaþilor. De ce tocmai 26 iunie? Rãspunsul e undeva în trecut, în prima jumãtate a secolului XIX. Oficial, tricolorul a fost adoptat în 1834 cînd domnitorul Þãrii Româneºti, Alexandru Ghica Vodã, a obþinut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corãbiilor negustoreºti ºi oºtirii“. Era roºu, galben ºi albastru, cu o acvilã la mijloc. În 1848, paºoptiºtii au adoptat tricolorul ca simbol al naþiunii odatã cu instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucureºti. Revoluþionarii au inscripþionat pe drapel lozinca: „Dreptate ºi frãþie“ ºi l-au numit „stindard al libertãþii“. Tricolorul s-a impus ca drapel naþional în 1859, odatã cu venirea la domnie a lui Alexandru Ioan Cuza, dar avea benzile dispuse orizontal. „Din 1867, atît steagul þãrii cît ºi drapelele ºi stindardele unitãþilor militare vor avea benzile dispuse pe verticalã, cu albastru lîngã lance“, a explicat prefectul. Odatã cu Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticalã.
Drapelul ºablon
Drapelul nu înseamnã doar trei benzi colorate. Legea nr. 75 din 16 iulie 1994 prevede ca albastrul sã fie la lance, galben în mijloc ºi roºu în afarã. Cele trei benzi au lungimi egale. Lãþimea fiecãrei culori este o treime din lungime. Albastrul este cobalt, galbenul - crom, iar roºul - vermillon. Drapelele altor state se pot arbora pe teritoriul României numai împreunã cu drapelul naþional ºi numai cu prilejul unor evenimente internaþionale, pe clãdiri oficiale ºi în locuri publice stabilite. Orice ofensã adusã drapelului naþional se pedepseºte cu închisoare de la ºase luni la trei ani, conform art. 236 din Codul penal. Legea mai spune cã drapelul României trebuie respectat. Muncitorii care lucreazã la modernizarea fostului Club al fostei uzine Steagu Roºu s-au jucat puþin cu fostul tricolor românesc.
Stalin ºi Lenin
au ieºit la soare
Constructorii au scos de prin beciurile Clubului Muncitoresc Steagu Roºu fel ºi fel de relicve ale istoriei comuniste. Cãrþi de propagandã, discuri cu muzicã patrioticã, bannere care vorbeau de solidaritate ºi eroismul clasei muncitoare care traducea în fapte programul PCR, pancarte cu „Trãiascã tovarãºul Nicolae Ceauºescu“ care nu mai intereseazã pe nimeni. „Nu putem sã le dãm foc cã e prea cald, dar le-am fãcut bucãþi“, spune un muncitor. Frumos aºezate cãtre stradã, douã chipuri, la vederea cãrora mulþi români încã se mai cutremurã, privesc peste þarã. Douã tablouri imense care cîndva probabil cã decoraserã clãdirea uzinei, la vizitele oficiale ºi sãrbãtori. Sînt Lenin ºi Stalin. Tãtucii pe care-i proslãveam odinioarã au ieºit la luminã sã-ºi dezmorþeascã oasele. Nu din morminte, ci dintr-un beci din Braºov. S-au pãstrat bine, mucegaiul nu i-a atins. Iar peste ei, atîrnã un tricolor din vremea comunistã, putred ºi decolorat. De ce or fi apãrut tocmai de Ziua Drapelului? Poate ca un avertisment pentru români de a nu greºi încã o datã.
Flamuri controversate
• Prin renunþarea la stema comunistã, drapelul românesc a devenit identic cu cel al statului Ciad. Steaguri similare tricolorului nostru au Republica Moldova ºi Andora, dar au ºi steme naþionale. O altã confuzie e melodia Tricolorul. Celebrul imn al României de dinainte de 1989, „Trei culori cunosc pe lume/Amintind de-un brav popor“ a ajuns imn naþional al Albaniei.
„26 iunie - Ziua Drapelului Naþional, este momentul în care românii, alãturi de oºtirea þãrii, cinstesc simbolul naþional, este momentul în care toþi ne plecãm frunþile cu smerenie în faþa jertfei înaintaºilor noºtri, este momentul în care sub pavãza flamurii tricolore privim cu încredere ºi dragoste de þarã viitorul naþiunii române.“
Aurelian Danu, prefectul judeþului Braºov
„Cetãþenii sînt datori sã manifeste respect faþã de drapelul ºi imnul naþional al României ºi sã nu comitã nici un act prin care s-ar aduce ofensã acestora“
Legea nr. 75/1994, art. 20
Steaguri autohtone
• geto-dacii mergeau la luptã cu un „draco“: un cap de lup cu botul deschis, cu corp de ºarpe, terminat în fîºii de pînzã
• în timpul primelor formaþiuni statale româneºti, exista „un steag mare“, al statului, ºi diferite steaguri ale cetelor boiereºti
• domnitorii îºi aveau propriul steag care îmbina elemente ale stemei personale cu stema þãrii
• Moldova din timpul lui ªtefan cel Mare a avut un drapel roºu cu cap de bour cu stea între coarne ºi flancat de soare ºi lunã
• steagul Þãrii Româneºti sub Mihai Viteazul era alb cu un corb ce þine în cioc o cruce dublã, deasupra unei ramuri de ienupãr verde
Drapelul de luptã
• Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a emis în 1996 Regulamentul Drapelului de Luptã. Acesta este folosit de unitãþile armate doar la evenimente speciale. În medie, cam 40 pe an. Drapelul de luptã este un tricolor cu acvilã ºi ciucuri. El trebuie pãstrat în poziþia verticalã. Se înclinã la orizontalã doar atunci cînd trece prin faþa unui ºef de stat. În faþa altor demnitari sau generali sau la întîlnirea cu drapelul altei unitãþi de luptã, drapelul este înclinat la 45 de grade. Flamura sau ciucurii nu trebuie sã atingã podeaua. Dacã se udã, trebuie uscat la umbrã. De recondiþionarea unui drapel militar de luptã se ocupã numai Direcþia Logisticã din cadrul Ministerului Apãrãrii, sub pazã.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!