Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Actualitate

Pușcăria morții

×

ïżœ
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Dimensiune font:

Autor: » Andrei PAUL » Mihaela COJOCARIU, 12.06.2006
* În anii ’59, în pușcăria de exterminare, comuniștii înghesuiseră peste 11.000 de oameni l După ce s-a umplut cimitirul, gardienii aruncau noaptea trupurile fără viață în gropile din care ziua țiganii scoteau pămînt pentru cărămizi

„După prima poartă există o curticică cu aspect de culoar mai îngust, unde ne așteptau pe două rînduri gardienii. Fiecare avea cîte un picior de scaun în mină, o bîtă, o potcoavă, o clanță de ușă sau orice altceva cu care să poată lovi. Noi treceam prin acest culoar. Ajungeam la Gherla. Și acum mai avem senzația că auzim zăvoarele porților care se închideau și se deschideau din cînd în cînd, anunțînd că alte și alte loturi de deținuți intră în această închisoare. Unii n-aveau de unde să știe că aveau să intre și să nu mai iasă niciodată de acolo. Am avut senzația că mă întorc la opera de căpătîi a lui Dante Alighieri, care și-a imaginat frontispiciul Infernului, cu celebra frază «lăsați o orice speranță, voi, care intrați»“, povestește Octav Bjoza, actualul președinte interimar al Asociației Foștilor Deținuți Politic din Brașov. Amintirile se leagă în autocarul care îi duce pe foștii deținuți politic la Cluj, la inaugurarea Monumentului Rezistenței Anticomuniste. În drum, se vor opri și la Gherla. Temuta închisoare de exterminare a comuniștilor. De data aceasta, Octav Bjoza și camarazii lor vor trece de poarta pușcăriei pe lumină, ca oameni liber. Ca martori la o poveste care nu trebuie uitată. Și care trebuie spusă și altora mai tineri. Călătoria brașovenilor a început sîmbătă la ora 4 dimineața. Foști deținuți politic sau familiile celor care nu au mai apucat această zi, cîțiva profesori și elevi de liceu și doi ziariști am plecat spre principala închisoare „de execuție“ a fostului lagăr comunist: actualul penitenciar de maximă siguranță Gherla. În care, se mai păstrează însă, așa cum era acum peste 40 de ani, sinistrul beci al morții, zarca Gherlei.

Închisoarea-hotel

Închisoarea de maximă siguranță, după cum scrie pe tăblia de la intrare, aduce acum mai degrabă a hotel sau a obiectiv turistic, în care gardienii joacă pentru noi rolul unor ghizi amabili. Trecem prin curtea lungă după un traseu bine stabilit, în care gardienii nu fac decît să ne îndrume. Unul dintre deținuți, la o fereastră, ne strigă cîteva cuvinte de neînțeles. „Uite, acolo, la etajul unu, a treia fereastră! Acolo era celula mea! Dar totul este mult schimbat“, spune Bjoza. Intrăm în celularul primului pavilion, costrucție ridicată pe la 1859 de Maria Tereza. „Ăsta parcă-i hotel de lux, în comparație cu ce-am suportat noi“, spun cîțiva dintre foștii deținuți politic, privind celulele de azi ale penitenciarului. Urmează o glumă pe care ei, cei care au cunoscut aproape toate închisorile și lagăre de exterminare comuniste, o fac de cîte ori văd aceste închisori. „Parcă ar fi cameră de cămin studențesc. Cîte stele aveți?“, îl întreabă zîmbind unul dintre foștii deținuți pe gardianul care nu a prins „vremea aia“. N-a prea gustat nici gluma foștilor deținuți politic. Ne uităm prin vizeta uneia dintre celule. Locul hîrdăului de fecale, vestita tinetă, a fost luat în zilele noastre de vase obișnuite de toaletă. Deținuții de azi au toaletă și chiuvetă în celulă, iar pe paturi, saltele relaxa.

Carcera morții

Foștii deținuți nu se simt în largul lor între zidurile fostei pușcării. Caius Muțiu, liderul mișcărilor studențești din Timișoara, cu încheieturile mîinilor și a picioarelor malformate din cauza torturilor și a reumatismului, pășește încet alături de soția lui. Își amintește ca ieri chinurile prin care a trecut. „Celulele erau mai mici, și nu exista tavan, pînă la ultimul etaj. Doar niște schele cu scări, pe care urcam noi și gardienii, și plase de sîrmă, ca nu cumva să încerce vreunul dintre noi să se sinucidă“, spune bătrînul supraviețuitor al ororilor de atunci. Pe mijloc, la parter, erau carcerele. Un soi de sicrie „căptușite“ cu sîrmă ghimpată, cu pereții de 40 de centimetri. Doar cîțiva centimetri despărțeau corpul deținutului legat cu lanțuri la mîini și la picioare, care trebuia să stea acolo în poziție de „drepți“. Inevitabil, cînd obosea, atingea colții sîrmei ghipate care îi sfîșiau carnea. „35 de zile am stat la carceră. În tot timpul ăsta, m-au scos o singură dată, să-mi fac nevoile. Am făcut viermi pe ceafă și pe umeri de atîta mizerie“, își aduce aminte Iancu „Gură mare“, cum îi spun foștii camarazi de celulă. Are peste 80 de ani și a făcut peste 10 ani de temniță comunistă. Cele 10 carcere erau puse exact în mijlocul coridorului, între celule și geamurile mai tot timpul deschise. „Geamuri erau deschise la fiecare capăt al coridorului, iar în iarna lui ’52 a fost un ger de -25 pînă la -35 de grade. Intenția lor era să ne termine cît mai repede. Eram complet anchilozați și nu puteam face nici o mișcare. Cînd gardienii deschideau ușa cădeam ca un bloc de gheață pe mozaicul de acolo“, povestește Octavian Cîrje, un alt supraviețuitor al închisorilor comuniste.

Arestat pentru „un pahar de vin cu băieții“

Octavian Cîrje a împlinit 77 ani. 13 ani o lună și o zi i-a petrecut în închisoare. Prima dată a fost arestat în 1948, cu grupul elevilor de la Grupul Școlar Industrial «Regele Mihai» din Brașov. Atunci a stat doar un an, însă a fost din nou arestat în 1951, pentru că a citit manifeste anticomuniste, „la un pahar de vin, cu băieții“. A fost torturat la Sibiu, „într-un beci straniu, o cameră fără pic de lumină, cu o scîndură ce servea de pat și unde era un canal deschis din care noaptea ieșeau șobolani“. Era anchetat numai noaptea. „Eu degeaba spuneam că n-am fost la nici o organizație, ci a fost doar o întîlnire școlărească la un pahar de vin. E adevărat însă ca acolo s-a citit acest manifest“, povestește Cîrje. După calvarul închisorii de la Gherla, a fost trimis la Aiud, unde a stat șase ani, iar apoi în lagăr la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Nu era nevoie de prea multe motive ca să ajungi să putrezești în pușcărie, pe vremea aceea.

Morți îngropați în lutul Cărămidăriei

„Eu am fost închis în acest penitenciar în anul cu cea mai mare densitate și mortalitate din istoria pușcăriei. În vara lui 1959, în fiecare noapte mureau doi, trei și chiar opt oameni“, își amintește Octav Bjoza. Recordul a fost de nouă oameni într-o singură noapte. Trupurile fără viață erau încărcate la miezul nopții, în camioane, și duse la cimitir. „Cimitirul este imediat în apropierea penitenciarului, spre Nord, pe drumul Dejului, între drumul național și zidul închisorii. În partea de nord a cimitirului era zona așa-zisă a săracilor“, spune Bjoza. Inițial, acolo au fost înmormîntați deținuții politic. Dar acel loc, puțin încăpător față de cîți mureau atunci, s-a umplut imediat. „Iar morții noștri, nemaiavînd loc acolo, erau duși la vreo 3 km, în «Dealul Cărămidăriei», un loc de unde țiganii scoteau argilă pentru cărămizi. În gropile de unde se scotea argila, în miez de noapte, erau aruncate cadavrele alor noștri, pur și simplu aruncate în pielea goală în aceste gropi. Un fel de gropi comune“. Fără cruce, fără lumînare, fără rugăciune. Fără nimic. Acum, în cimitir a fost ridicat un monument închinat memoriei celor uciși în anii comunismului, la Gherla.

Nu aveau nici aer

Capacitatea actuală a închisorii este de aproximativ 1.700 de locuri, din care doar 1.500 sînt ocupate. 28 dintre deținuți sînt minori, iar 46 sînt femei. Deținuții stau cam cîte patru în cameră, cu excepția celor trei „viețași“, care sînt izolați. Bjoza și amintește cum era atunci cînd a ajuns el la Gherla. A făcut chiar el o socoteală a deținuților, pentru că voia să știe cîți oameni pătimesc alături de el. Într-una din zile, l-a întrebat pe un deținut de drept comun care trecea prin fața geamului său și ajuta la bucătărie, cîte porții de pîine a tăiat. „Și mi-a răspuns «Hă-hă, vreo12.000». Atunci am refuzat să cred. Dar acum cîteva luni, întîlnindu-l pe doctorul Augustin Maior, din Tîrgu Mureș, care era doctor deținut pe celularul din Gherla, mi-a confirmat că în ’59, cifra deținuților de la Gherla depășise 11.000 de suflete“, spune Bjoza. Toți foștii deținuți ai acelor ani spun că între pereții unei celule de opt paturi erau uneori închesuiți și cîte 100 de oameni. „Dormeam înșirați și unii peste alții. Cînd se întorcea unul, trebuia să ne întoarcem toți. Cel mai rău era de cei care stăteau pe paturile se sus, că acolo nu mai ajungea aerul“, povestește unul dintre supraviețuitori.

O pîine la 24 de oameni

Deținuții politic primeau doar atîta hrană cît să nu moară repede. „Mi-aduc aminte că la un moment dat dintr-o pîine de 2 kg trebuia să mîncăm dimineața mai bine de 24 de deținuți politic. Atunci ne-a fost mai greu“, spune Bjoza. Pentru a putea supraviețui, o regulă a închisorilor comuniste, stabilită de deținuți politic, era ca în fiecare zi un altul dintre ei să împartă pîinea. „Pîinea era tăiată pe un prosop întins, ca să nu se piardă nici o fărămitură. Înotdeauna, cel care le împărțea, trebuia să-și ia porția ultimul. De aceea, era interesul lui să facă porțiile cît mai egale“, explică Bjoza. Mîncarea nu avea nici o consistență. „Uneori, nu de puține ori, era sub 800 de calorii pe zi, ceea ce însemna extrem de puțin. De obicei, găseam în mîncare mațe de vită, copite, urechi de vită, am găsit pînă și trifoi“, își amintește el cum arată zeama lungă pe care o primeau. Primăvara, cînd se împuțeau murăturile, iar gospodarii le aruncau, administrația închisorii le băga la noi în cazan și le fierbea. Asta primeau deținuții o bună vreme, ciorbă de murături.

„La Neagra“

„Dar zarca, zarca ne lasă s-o vedem?“, întreabă o voce în timpul vizitei. După cîteva minute, Octav Bjoza anunță că avem aprobarea. Conducerea închisorii a hotărît să taie cu dalta sudura chepengului, sigilat astfel în urma unui control de la Uniunea Europeană. Spre locul coșmarului din trecut, trecem acum pe lîngă terenul de sport impecabil amenajat, la baza pavilionului 3. Chepengul de metal al fostului beci ne așteaptă ridicat. Se văd doar niștre scări care duc în beznă. Primim o lanternă și, pe rînd, coborîm scările. Înăuntru, noroiul stă umed, la vreo cîțiva centimetri grosime. Ne încurcăm în niște pînze de păianjen și ne izbește mirosul greu, muced, de beci neaerisit și igrasios. Celulele au o mică ferestruică, undeva sus, sus de tot. Abia cît să se strecoare o geană de lumină. „La neagra, așa-i spunea atunci“, ne lămurește Octavian Cîrje. Care a refuzat să fie informator și a stat „la neagra“ din cauza asta o lună de zile. Arăta și atunci la fel cum am văzut-o noi: întunecoasă, băltind ca o mocirlă. Celule fără paturi. „Acolo stăteai singur, la izolare. În general, eram aduși aici cei care nu ne făceam norma sau cei care îi supărau pe gardieni. Uneori erai trimis fără nici un motiv, doar pentru că te credeau periculos. Ne dădeau mîncare la trei zile o dată“, povestește omul. În schimb, primeau o porție zilnică de bătaie. Zarca e singura parte a închisorii care se mai păstrează, oarecum, ca în anii regimului comunist. Același om care se arăta nerăbdător să vadă zarca iese clătinînd amar din cap. „Inuman, domnule. E inuman ce a fost aici“, murmură el.

Închisoare de execuție a lagărului comunist

• Gherla a fost principala închisoare de execuție a lagărului comunist. Primul pavilion datează din vremea Mariei Tereza, fiind finalizat în 1859, la 9 ani de la moartea împărătesei. Închisoarea a devenit cunoscută în vremea primilor ani ai comunismului mai ales pentru execuțiile care aveau loc chiar în incinta acesteia, într-o încăpere boltită, aflată în subsolul clădirii de lîngă poartă. Zidurile închisorii, de 4 pînă la 7 metri, făceau orice zgomot de neauzit înafară. Acum, în această cameră se află un monument, în amintirea celor care au fost uciși.

„Ani și ani de zile, prin munca noastră neplătită decît cu viețile, tinerețile și sănătatea noastră, s-a scos minereu din măruntaiele pămîntului, ani și ani de zile s-a tăiat stuf din Delta Dunării, ani și ani de zile s-au făcut diguri de pămînt și canale. Tinerii trec azi și văd, și li se spune despre realizarea faraonică a lui Nicolae Ceaușescu, Canalul Dunăre-Marea Neagră. Fals grosolan, că mai bine de 50% a fost făcut cu roaba, de deținuții politic. Mii de morți au ajuns acolo, și nimeni nu mai știe nici măcar pe unde le sînt osemintele. O mare parte am scăpat. Și dacă am scăpat, nu numai că trebuie să-i mulțumim lui Dumnezeu pentru asta. Trebui să o considerăm ca obligație, de a vorbi celor tineri de astăzi, despre ce s-a întîmplat celor ca noi în urmă cu 50 de ani, ca astfel de lucruri să nu se mai întîmple niciodată. Pentru că nerușinații sînt și astăzi la conducerea țării. Bestiile, în zilele noastre, pot să povestească la modul cel mai convingător ce este democrația autentică. În nerușinarea lor, se duc la biserici, fac cruci și mătănii. În nerușinarea lor, au devenit ctitori de biserici. Bestiile de atunci sînt profesori de democrație“.
Octav Bjoza, președintele interimar AFDPR Brașov

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!
Comentarii:



Articole la Actualitate




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpïżœrïżœ aici ziarul complet ïżœn format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Știri Brasov


    27 de vagoane cu lemn fără acte, într-un tren de marfă depistat de Garda Forestieră Brașov


    04.08.2020
  • ➤ Prima pagină


    Cum va adapta Tătaru paturile ATI lipsă de la Brașov?


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Parteneriat „smart-city“


    Brașovul s-ar putea înfrăți cu orașul Sejong din Coreea de Sud


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Într-o lună, mountain-bikerii vor putea coborî din Postăvarul în Brașov


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Premieră


    Autogara va avea gazon pe acoperiș


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Sala Polivalentă va fi construită cu bani de la Guvern


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Clădirile fostei piețe de la Triaj vor fi demolate


    04.08.2020
  • ➤ National


    Schimbări mari


    Dispar notele la Religie, Desen, Muzică și Sport


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Scapi de depresie și oboseală cu Rhodiola rosea


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Avertisment


    Un asimptomatic este un pericol pentru cei din jur


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    România va primi de la Comisia Europeană peste 25.000 de flacoane de Remdesivir


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Fă salate de andive dacă vrei să slăbești


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Afinele, boabe de sănătate


    04.08.2020
  • ➤ Life


    S-a dat de gol


    Andreea Mantea s-a logodit cu iubitul misterios


    04.08.2020
  • ➤ Life


    Ruby face senzație în Grecia


    04.08.2020
  • ➤ Life


    Zeny a împlinit 2 ani


    04.08.2020
  • ➤ Cititori


    10 remedii care te scapă de mușcăturile de țânțari


    04.08.2020
  • ➤ Cititori


    SFAT EXPRES


    Ce trebuie să faci dacă ai început să iei în greutate?


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    Centru de Excelență al Federației Române de Handbal la Sfântu Gheorghe


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    PROMOVARE ÎN LIGA 1


    Euforie!


    04.08.2020
  • ➤ Opinii


    Punctul critic


    Un proiect pierdut?


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    CFR CLUJ, noua și vechea campioană a României


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Femeie accidentată pe o trecere de pietoni din Brașov


    03.08.2020
  • ➤ National


    Schimbări mari la gimnaziu: dispar notele la Religie, Desen, Muzică și Sport și sunt tăiate ore de Fizică și Chimie


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Brașovul s-ar putea înfrăți cu capitala administrativă a Republicii Coreea


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Spectator la Opera Brașov, numai cu mască


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    30 de noi cazuri COVID în Brașov, 823 noi cazuri în România


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Noua Gară din Brașov va avea gazon pe acoperiș


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    UTA și FC Argeș au promovat direct, CS Mioveni merge la baraj


    03.08.2020
  • ➤ Prima pagină


    Cum este bătut Brașovul de Sibiu la spital nou-nouț


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    De la 1 august


    La postul BBC World rulează clipuri de promovare a Brașovului


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Brașovul are în continuare peste 400 de pacienți cu COVID-19 internați în spitale


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Noile rețele de apă din Brașov au fost puse în funcțiune


    03.08.2020
  • ➤ Religie


    Tradiții


    Postul Sfintei Mării poate să împlinească dorințe, dacă este ținut cu smerenie


    03.08.2020
  • ➤ National


    Barometru IMAS - Europa FM


    PNL și PSD, în creștere ușoară în opțiunile electorale


    03.08.2020
  • ➤ National


    Alegeri locale 2020: A fost constituit Biroul Electoral Central


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Senzații


    Antonia face iar valuri


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Anca Țurcașiu începe o viață nouă


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Loredana ține pasul la 50 de ani


    03.08.2020
  • ➤ Life


    O vulpe a furat aproape 100 de pantofi din Berlin


    03.08.2020
  • ➤ Cititori


    Este bine să știți


    Reguli de pandemie în cabinetele stomatologice


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Mitriță, eliminat din playoff-ul MLS


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Au luat Cupa și au scăpat-o pe gazon


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    AUTO


    Trofeul Râșnov, a treia victorie a lui Emil Nestor în acest sezon


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Viitorul și Dinamo luptă pentru locul în UEFA Youth League


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    FOTBAL


    „Festival” de goluri pentru Corona


    03.08.2020
  • ➤ Opinii


    Punctul critic


    Un bilet în plus


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    A murit fostul deputat PNL de Brașov Gheorghe Gabor


    02.08.2020
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior


    Trabi Trip pleacă la drum

    Articolul urmïżœtor


    Cetatea Sufletului din Schei

    Prima paginïżœ | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (ïżœi) acest site foloseïżœte cookie-uri proprii ïżœi ale terïżœilor. Setïżœri Cookies
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porïżœile istoriei

    www.monitorulexpres.ro

    ⌂ | ◀ | ▲ | ▶
    2003 - 2026 © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 108 milisecunde, încărcat în milisecunde