* Junii Tineri au dansat de Rusalii în costume tradiþionale vechi de peste o sutã de ani
De Rusalii, Junii Tineri fac petrecere mare. ªcheiul capãtã un aer de sãrbãtoare, bunã dispoziþie ºi chef de joc. Braºoveni din toate colþurile oraºului sau chiar din strãinãtate vin sã se uite cum Junii ºcheieni încing hora strãmoºeascã. Unii li se alãturã în joc, încercînd sã înveþe paºii. Muzicanþii cîntã cu poftã melodii cum nu se mai aud în altã parte. În jurul troiþei din Variºte, dansatorii îºi etaleazã nu numai priceperea miºcãrilor, ci ºi costumele tradiþionale vechi, aceleaºi din vremea strãbunicilor. Monumente de artã tradiþionalã unicat pe care nimeni n-a reuºit pînã acum sã le reproducã. Cum niciun meºter nu s-a gãsit în stare sã mai facã asemenea haine ºi podoabe, Junii de astãzi se întreabã cu ce vor mai defila cînd vor fi mari scheienii care astãzi merg la grãdiniþã.
Scoaterea la joc
Sãrbãtoarea poartã numele de „joc strãmoºesc“ sau Jocul din Variºte. În Duminica Rusaliilor, Junii Tineri, necãsãtoriþi, scot fetele la joc. Pregãtirile încep de sîmbãtã. „Fetele au fãcut curãþenie, bãieþii au pus steagurile. ªi-au pregãtit costumele, au adus bradul din Poiana Braºov“, povesteºte Mircea Rîºnoveanu, zis Frunzã, preºedintele Junilor Tineri. „ªi tata a fost tot Frunzã. Ãla nu e ºcheian care n-are poreclã“, explicã el, dar nu-ºi mai aduce aminte de unde vine porecla lui. Toatã sãptãmîna junii au fãcut repetiþii. Fiecare bãiat ºi-a ales fata pe care ºi-a pus în gînd s-o scoatã la joc. „Ãsta-i jocul cu care se sparge tîrgul“, spune Frunzã (foto medalion) explicînd cã fiecare dansator trebuie sã ºtie bine paºii.
Pregãtiri
de sãrbãtoare
Bradul trebuie sã fie împodobit cu steguleþe colorate ºi panglici, cu tricolorul ºi steagul Junilor Tineri. Aceºtia poartã în piept niºte obiecte numite cocarde, din panglici tricolore, pe care au aplicat o plãcuþã metalicã de mãrimea unei monede, pe care e gravat un simbol al grupului. Tradiþia spune cã plãcuþele sînt prelucrate într-o matriþã pregãtitã de pãrinþii tinerilor. Petrecerea de ieri a început la 6 dimineaþa, cînd Junii s-au strîns la troiþã pentru ultimele pregãtiri. Iar la ora 8, cele 13 perechi au deschis dansul.
Proba de foc
a muzicanþilor
„Muzicanþii i-am ales cu grijã. Nu sînt lãutari, ci muzicanþi. Petre Vîntu, ºeful orchestrei, cîntã la serbãrile noastre din 1969. Trebuie sã fie muzicieni foarte buni, melodiile noastre sînt grele, nu le ºtie oricine“, spune Frunzã. Se joacã Hora Junilor, Braºoveanca, Sîrbã, Breazã. „Hora Junilor este singura horã din România care se joacã pe partea stîngã. Nu seamãnã cu nicio altã horã. De vreo 200 de ani tot aºa o jucãm. Melodia e mai lentã, dar e foarte grea, puþini ºtiu s-o interpreteze. La examenul pentru atestat de muzician, la proba asta se cade pe rupte“, spune ºeful Junilor Tineri, mîndru de moºtenirea muzicalã unicã pe care o duce mai departe grupul pe care-l pãstoreºte.
Podoabe unicat
Dansul a durat ziua întreagã. Junii ºi Juniþele nu s-au oprit decît cîteva minute, cît sã-ºi mai tragã sufletul muzicanþii. Au jucat ºi pe ploaie, uzi pînã la piele. Costumele lor au stîrnit curiozitatea turiºtilor care s-au grãbit sã le pozeze ºi sã le filmeze. „Sînt costumele bunicilor lor, care, la rîndul lor le au de la bunici. Au peste suta de ani. Aºa ceva nu se mai face în ziua de azi. Croitorese pricepute s-ar mai gãsi, dar meºterii nu pot face brîiele ºi nasturii noºtri. Au încercat ºi þigani ºi bijutieri, dar n-au putut“, spune cu regret Mircea Frunzã. Brîurile fetelor sînt bãtute cu rubine, nasturii bãieþilor sînt din argint. Adevãrate opere de artã imposibil de reprodus. Poate într-o bunã zi, un meºter iscusit va descoperi secretul meºteºugului ºi va face brîie ºi nasturi pentru Junii care ne încîntã cu frumuseþea tradiþiilor ºcheiene în fiecare an, în ziua Pogorîrii Duhului Sfînt peste Apostolii Domnului.
Portul Junilor Tineri
• Costumul Junilor Tineri se compune dintr-o cãmaºã albã, cioareci, un flanel cu mîneci, laibãr ºi ºpenþel, hainã ºi jachetã, pãlãrie cu tricolor ºi cizme negre. Fetele au cãmãºi albe de borangic, cu mîneci largi de dantelã, terminate cu „pumni“ (manºete) de catifea brodate cu fir. Manºetele de culoare verde se leagã cu panglici de mãtase. Peste cãmãºi poartã un laibãr de mãtase din aceeaºi culoare cu fusta, croitã în mai multe foi. Peste mijloc, Juniþele se încing cu un brîu de catifea, închis în faþã cu douã paftale de argint aurit cu flori reliefate (foto).
7 feluri
de Juni
Braºoveni
• Junii Braºovului sînt menþionaþi documentar pentru prima oarã în 1728, într-un hrisov din arhiva Primei ªcoli Româneºti din Schei. Junii sînt consemnaþi ca „o rînduialã din bãtrîni“, un obicei strãvechi din Scheii Braºovului. Junii sînt organizaþi în 7 grupuri: Tineri, Bãtrîni, Curcani, Dorobanþi, Braºovecheni, Albiori ºi Roºiori. Conducãtorii fiecãrui grup au cîte un buzdugan tricolor, simbol al vitejiei ºi demnitãþii. Orice grup are în componenþa sa, în afara membrilor, vãtaf, armaº mare, armaº mic, sutaº, stegar, ºi surlaº, care se deosebesc prin anumite elemente distincte. Junii Tineri reprezintã vechea ceatã a feciorilor. La început erau doar cei care au împlinit 16 ani. Cei cãsãtoriþi, indiferent de vîrstã, treceau în rîndul Junilor Bãtrîni.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!