Prima lovitură pe care o primește turismul brașovean este amînarea Festivalului Narciselor de la Vad. Serbarea cîmpenească din Poiana Narciselor este o manifestare tradițională, veche de cînd se știu localnicii. Doar pe vremea lui Ceaușescu a mai fost anulată, fiindcă nu era o manifestare ideologică. Acum însă, festivalul care aducea atîția turiști în zonă și-a închis porțile de teama molimei. E primul semn că turismul brașovean s-a îmbolnăvit.
Mi-e frică
să-l mai țin
Duminică, 21 mai, ar fi trebuit să fie Festivalul Narciselor la Vad, satul de lîngă Șercaia. Pe 18 mai încă existau speranțe că manifestarea va avea loc, așa cum o pregătiseră autoritățile. A doua zi însă, totul a fost anulat. Pregătirile au fost în van. Ar fi trebuit să fie o serbare și o masă cîmpenească. Cu program artistic susținut de elevii Școlii Generale din Șercaia, Ansamblul Folcloric Cerbul Carpatin de la Aro Palace, Melody Group, Ansamblul Folcloric din Dumbrăvița. Ar fi trebuit să cînte Dumitru Fărcaș, Aurel Tămaș, Mariana Șandru și Radu Gheorghe. Dar nimic din toate acestea nu va mai fi. Primarul din Șercaia e supărat. Acest festival era mîndria noastră. Sute de turiști vizitau rezervația naturală cu acest prilej. Dar acum mi-e frică să-l mai țin, mărturisește edilul Cristinel Paltin.
Ar mai fi o șansă
S-au confirmat focare de aviară la distanță mai mică de 10 km, în Părău. Conform legii, în această situație nu putem organiza manifestări care implică o participare numeroasă. Oamenii ar fi nevoiți să vină fie prin Codlea, fie dinspre Făgăraș, zone aflate în carantină, explică Adrian Vălușescu decizia Consiliului Județean Brașov. Directorul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brașov spune că Festivalul Narciselor va fi amînat, cu speranța că, pînă duminica viitoare, zona va ieși din starea de alertă. Mai tîrziu de săptămîna viitoare serbarea nu-și mai are rostul. Narcisele vor fi deja trecute. Poate reușim duminica viitoare, o săptămînă mai merge să așteptăm, dacă nu, renunțăm anul acesta la festival, anunță primarul Paltin.
Dezinfectant
peste narcise
Poiana Narciselor este vizitată în ziua festivalului de mai mulți turiști decît în tot anul. Din cauza aviarei, turismul local și județean vor avea de suferit. Narcisele vor fi și ele victimele aviarei. Pentru că serbarea nu înseamnă doar să admirăm frumusețea florilor, ci și o modalitate de educație a turiștilor, făcîndu-i să înțeleagă necesitatea protejării lor, explică Vălușescu. Dacă cei mai curajoși vor totuși să-și petreacă duminica în Poiana Narciselor, eu nu-i pot opri. Doar că vor trece mai întîi prin filtrele de dezinfecție. Ca să intre curați în rezervația naturală. Se vor plimba printre narcisele ocrotite de lege cu pantofii plini de cloruri de amoniu. Comitetul de urgență local a hotărît să menținem filtrul sanitar către Părău și să instituim unul spre Vad. Am cumpărat echipamente, soluții speciale, două atomizoare, spune primarul Paltin, cu speranța că problema asta va trece cît mai repede.
Cel mai frumos sat din Transilvania
Monitorul Expres a relatat fiecare ediție a Festivalului Narciselor. Anul acesta, nu putem decît să vă aducem aminte ce înseamnă acest festival unic și mica localitate Vad, anonimă în tot timpul anului, dar care devine pentru o zi centrul mondial al narciselor. Micul colț de rai de la poalele Munților Făgăraș a ajuns cunoscut în lume și prin isprava unui fiu al vetrei care a postat pe Internet un site despre Vad. Profesorul Viorel Lupu (foto medalion) s-a născut și a copilărit în aici. Deși pașii vieții l-au purtat în Hunedoara, a revenit cu familia în casa părintească, an de an. Vizitatorii site-ului http://www.transilvan.info/vad/ pot vedea fotografii din zonă, peisaje și chipuri ale localnicilor, pot asculta colinde religioase și mărturii ale bătrînilor, pot afla amănunte depre viața și obiceiurile din cel mai frumos sat din Transilvania.
De la drum regal
la autostradă
Vad este un sat căutat de turiști. Pentru Poiana Narciselor și pentru fiii săi vrednici și mîndri, înțelepți și cumpătați, iubitori de dreptate, gospodari destoinici, din rîndul cărora s-au ridicat oameni de cultură, meseriași și comercianți pricepuți, sportivi valoroși. Numele satului derivă din termenul latin vadum care înseamnă loc de trecere peste un rîu cu malurile joase și cu apă nu prea adîncă. Pe aici trecea în vechime cunoscutul drum regal (via Regia), de la Sibiu către Țara Românească, prin Bran. După 1900, odată cu construirea căii ferate Sibiu - Brașov, în Vad s-a construit o gară. În timpul celui de-al doilea război mondial a fost desființată, locuitorii folosind-o acum pe cea din Șercaia. La extremitatea nordică a Vadului va trece autostrada București-Brașov-Tîrgu-Mureș-Cluj-Oradea.
Narcise cît vezi
cu ochii
Dar Vadul este renumit mai ales pentru rezervația naturală Poiana Narciselor, monument unic în Europa și printre cele mai mari din lume. Pe o suprafață de 400 hectare, turiștii însetați de natură se pot recrea în mijlocul florilor și la tradiționalul Festival al Narciselor. Narcise cît vezi cu ochii, lăsate să crească libere în toată splendoarea lor, dar pe care nu ai voie să le culegi. Florile cresc spontan și sînt numite de localnici coprine. La Festivalul de etnologie și folclor, care se desfășoară în fiecare an în jurul datei de 21 mai, se cîntă, se joacă și se degustă mîncăruri tradiționale. În ultimii ani, numărul narciselor a fost în scădere, din cauza țiganilor care le culeg și le vînd în Brașov.
Aviara, evenimentul anului
Astăzi, satul Vad își duce viața tihnită. Locuitorii se îngrijesc de animale și de munca pămîntului. Cei tineri au plecat în lume, la muncă. Cei vîrstnici deapănă povești din alte vremuri, despre Vad și vădeni.
În satul unde oamenii sfințesc locul, tradițiile s-au păstrat. Obiceiul Plugarul se mai ține a doua zi de Paște. Singurul eveniment care tulbură veșnicia la Vad e serbarea cîmpenească din Dumbrava Narciselor. Iar în 2006: gripa aviară.
O vădeancă în America
Originară din Vad a fost Carolina Borcea, o femeie simplă care a plecat în 1928 peste Ocean. S-a căsătorit cu Vasile Cucui, la primăria din Manhattan. Vădeanca a înființat două societăți culturale în SUA, pentru români: Dorul și Avram Iancu. A ridicat prima biserică românească din New York, în 1931, Biserica Sf. Dumitru. Aici, în noaptea de Paști din 1956, soțul ei a fost împușcat, din greșeală. Ținta atacului ar fi trebuit să fie principesa Ileana, mătușa Regelui Mihai. Vădeanca a fost și președinta reuniunii doamnelor din America. La vîrsta de 85 de ani, a revenit în Brașov. Locul ei de odihnă este în cimitirul din Vad.
Locul de vacanță al cărturarilor
Prin Vad venea și Nicolae Iorga, oaspete al preotului Ioan Bunea. Între cele două războaie mondiale, la Vad au ajuns în vizită Mihail Sadoveanu, Ionel Teodoreanu, Ion Agîrbiceanu, și au locuit în casa lui Ștefan Boier, directorul unei mari bănci din Cluj. Prin anii 60, lingviști de seamă au cercetat registrele parohiale, căutînd legături genealogice între înaintașii poetului Eminescu și familia Iminovici, ai cărei descendenți mai viețuiesc și astăzi în Vad.
Cadou de la Maria Tereza
În Vad, istoria s-a scris încă din cele mai vechi timpuri. La 1390, aici au poposit dregătorii lui Mircea cel Bătrîn, trimiși de domnul Țării Românești să împlinească voia sa, aceea de a dărui lui Ion, Borcea și Calian, satul Braniștea Urasei și de la Vadul Șercaei. Pe aici și-a mînat oștile Vlad Țepeș. În 1599, Mihai Viteazul a poposit aici în drum spre Șelimbăr. În 1773, Iosif al II-lea, viitorul împărat al Austriei, a vizitat Vadul și i-a dăruit un clopot. Mama sa, împărăteasa Maria Tereza, oferise și ea sătenilor, cu doi ani înainte, un alt clopot, care și astăzi mai bate în biserica din Vad.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!