* Dumitru Prunariu și alți cinci cosmonauți au sărbătorit la Brașov împlinirea a 25 de ani de la primul zbor românesc în cosmos
Șase bărbați pe care ți-i închipui, acum 25 de ani, ca un echipaj. În combinezoane spațiale, zîmbind și făcînd cu mîna la întoarcerea pe Pămînt. Astăzi sînt trecuți de 50 de ani, pensionari ai spațiului extraatmosferic. Privind imaginile de atunci, aparatele de bord demodate, tehnologia de pionierat, te gîndești că nimic nu seamănă cu ce vedem în filmele SF moderne. Tinerii chiar sînt tentați să creadă că primele zboruri cosmice au fost într-o epocă îndepărtată. Dar de la primii cosmonauți încoace puțini au mai urcat spre stele. Brașovenii au avut ocazia să întîlnească șase eroi ai cosmosului în carne și oase. Iar printre ei, brașoveanul Dumitru Prunariu, singurul român care a învins bariera gravitațională.
Șase cosmonauți
la Brașov
Pe 14 mai 1981, Dumitru Prunariu și Leonid Popov străpungeau spațiul extraatmosferic la bordul navetei Soiuz-40. Era rîndul României să participe la programul Interkosmos al Uniunii Sovietice de colaborare cu țările socialiste. Brașoveanul avea doar 29 de ani și a ajuns să urce la bordul rachetei în urma unei selecții dure. Pînă în ultima clipă, la antrenamente a participat și dublura lui, gălățeanul Dumitru Dediu. Dar a fost norocul tînărului aviator plecat din Brașov să cucerească spațiul în numele României. De atunci, multe s-au întîmplat în viața lui. Dar prietenia cu cei cu care a împărțit aceleași încăperi la 384 km altitudine a rămas peste timp. Însoțit de Leonid Popov, colegul de pe Soiuz-40, astronautul francez Patrick Baudry, cosmonauții bulgari Ivanov Giorgi și Alexandrov Alexandr și americanul Russell Schweickart, Dumitru Prunariu a ales Brașovul pentru marcarea celor 25 de ani de la primul și singurul zbor în cosmos al vreunui român.
Evenimente care
nu se uită
La invitația Consiliului Județean Brașov, cei șase astronauți s-au întîlnit ieri cu brașovenii. Aristotel Căncescu și primarul George Scripcaru le-au urat bun venit cosmonauților. Fiind pasionat de cosmonautică, președintele CJ a trecut în revistă principalele evenimente ale cuceririi spațiului pe care le știe. Cosmosul a cerut sacrificii, a spus el, amintind că circa 5% dintre cosmonauți au murit în misiune. Se mîndrește că a vizitat muzee ale spațiului din Moscova, Cape Kennedy și Washington. Căncescu a remarcat că războiul rece a avut un singur aspect pozitiv, competiția dintre americani și ruși, în urma căreia s-au pus în practică programe uimitoare de cercetare a spațiului. Au fost evenimente care nu se uită și vor rămîne în istoria lumii, a spus el, mîndru că a fost coleg de întreprindere cu unul din acești eroi, Dumitru Prunariu. Cît despre viitor, președintele CJ speră că va fi relansată cursa de cucerire a planetei Marte. El a oferit cosmonauților, din partea CJ, niște diplome de onoare.
Film interzis
Mă simt emoționat să fiu din nou în orașul meu natal, a spus Prunariu. Rememorînd ce a fost în 1981, el a prezentat și un film documentar realizat de Alexandru Stark. Pelicula Un român zboară spre stele n-a fost difuzată la acea vreme, fiindcă nu proslăvea numele lui Ceaușescu. Studenții și profesorii de la Universitatea Transilvania au urmărit curioși imaginile și au pus întrebări cosmonauților. Astfel, brașovenii au aflat cum se pregătește un cosmonaut, ce se mănîncă în cosmos, cum se respiră aerul adus de acasă, cum se fac experimentele științifice în imponderabilitate. Rectorul Ion Vișa l-a caracterizat pe Prunariu drept o mîndrie pentru națiune, cel ce ne-a privit de sus și a revenit printre noi.
Cosmosul va fi
privatizat
Filmul se încheia cu urarea brașoveanului: Să ne întîlnim cu bine la a 50-a aniversare. Pînă atunci, cosmonautul a explicat că cercetarea spațiului nu mai înseamnă neapărat o misiune cu echipaj uman. Mulți m-au lăsat agățat acolo, în 1981, puțini știu ce fac acum, a spus el, dezvăluind programele de colaborare ale Agenției Spațiale Române pe care o conduce. Nu ne mai permitem să trimitem oameni în cosmos, costurile se ridică la 20 milioane de dolari, dar facem aplicații valoroase. Împreună cu Universitatea Stanford, pregătim un microsatelit. Va fi un cub foarte mic. Viitorul va fi al vehiculelor private, al misiunilor comerciale. Dar, mai mult ca sigur vor fi reluate și cursele spre Lună, crede astronautul.
Cel mai frumos oraș din lume
Leonid Popov, comandantul echipajului de pe Soiuz-40, a mai fost acum 5 ani la Brașov pe care-l consideră cel mai frumos oraș din lume. Îi sînt foarte recunoscător acestei localități pentru că acum 25 de ani mi-a dăruit un prieten ca Prunariu, a spus cosmonautul. La noi se simte ca acasă și promite că o să mai vină. Popov nu vede nicio diferență între un cosmonaut sovietic și unul rus. Sau american. S-au șters diferențele. Noi zburăm cu navetele lor, ei cu ale noastre. La bordul laboratoarelor spațiale comandanții se schimbă, prin rotație, azi e rus, mîine american. Totuși, Leonia, cum îl strigă Prunariu, recunoaște că Rusia și URSS își vor disputa întîietatea pentru cucerirea lui Marte. Un program preliminar pentru Marte costă cam 50 miliarde de dolari. E bine să contribuie cît mai multe țări și atunci problema întîietății e rezolvată, a spus Popov.
Cred în E.T.
În cosmos, Prunariu a fost martorul unei întîmplări neobișnuite. Un nor cu activitate ciudată pentru care n-a găsit explicație decît la sol: vînt ionic. Vladimir Kovalionok, cel cu care Prunariu a lucrat la bordul stației orbitale Saliut-6, povestea că a observat un fenomen în exterior, care dintr-un punct de vedere ar putea fi privit ca OZN. Vasili Tibleaev, comandantul Centrului de pregătire a cosmonauților i-a spus la o bere cosmonautului român că a văzut două obiecte stranii. Dar Prunariu se ferește, ca și ceilalți cosmonauți, să susțină că au văzut ceva ieșit din comun. Întrebați dacă ei cred în existența unei forme de viață extraterestră, cei șase astronauți au răspuns ferm: DA. Iar Schweickart a adăugat: Chiar dacă nu sîntem siguri că au fost pe Pămînt, în cosmos sigur există.
Pînă la prima întîlnire de gradul III, cosmonauții au plecat la Mediaș, în orașul lui Hermann Oberth, părintele rachetei moderne, să se întîlnească cu pămînteni din România.
Insigne cu ei
Cosmonauții au fost invitați de Ioan Gh. Botez (foto medalion), locotenent comandor de aviație în rezervă, să viziteze colecția acestuia de insigne. Din cele 600 de insigne de cosmonautică, colecționarul se mîndrește cu cea care reprezintă primul satelit lansat la 4 octombrie 1957 de URSS, dar și cu cele românești, rusești, americane, franțuzești, ungurești. Numai cu Gagarin are vreo 40 de insigne. Botez este și colecționar de autografe. La cele 75 de expoziții pe care le-a organizat, a strîns mii de semnături de la personalități ale aviației, politicii, științei, și chiar cosmonauticii.
Aleksandr
Panayotov
Aleksandrov
Născut în 1 decembrie 1951, la Omurtag, Bulgaria, a fost selectat pentru programul Interkosmos în 1978. A zburat cu Soiuz-33 și Soiuz TM-5. Cuplarea cu Saliut-6 din 1979 nu a reușit. În 1988 însă, timp de 9 zile, a făcut experimente pe stația orbitală Mir. Și a doua misiune a fost marcată de incidente, fiind nevoit să stea încă 24 de ore în capsulă, după aterizare.
Georgi Ivanov
Kakalov
S-a născut pe 2 iulie 1940 și este primul cosmonaut bulgar. A fost selectat pentru a patra misiune a programului Interkosmos în 1978. A plecat în 10 aprilie 1979, împreună cu sovieticul Nikolai Rukavishnikov, la bordul navetei Soiuz-33. În timpul andocării la Saliut-6, motorul principal s-a defectat, la impactul cu un corp necunoscut. După numai o zi și 23 de ore a fost nevoit să se întoarcă pe Pămînt. A fost unicul supraviețuitor al catastrofei. Împreună ne-am antrenat de la A la Z în Zviozdnîi, a mărturisit Prunariu.
Leonid Ivanovich
Popov
S-a născut la 31 august 1945 în Aleksandrya, Ucraina. A zburat în cosmos de trei ori, prima oară în aprilie 1970. În total a petrecut 200 de zile în spațiul extraatmosferic. Cu Soiuz-35, a stabilit în aprilie 1980 recordul mondial de ședere în cosmos: 185 zile. După misiunea cu cosmonautul român, a mai zburat cu Svetlana Savitskaya, a doua cosmonaută sovietică, după Valentina Tereșkova.
Patrick Pierre
Roger Baudry
S-a născut la 6 martie 1946, la Douala, Camerun. A intrat în programul de pregătire International Group în 1979, ca cetățean francez. În 1982, a zburat cu Soiuz T-6, în 1982, apoi în 1985, cu STS-18, ca specialist NASA. A fost coleg cu Prunariu în URSS, unde împreună cu soția lui, m-au ajutat foarte mult, erau singurii vorbitori de franceză. A zburat și cu naveta Discovery, în 1985. A fost primul cosmonaut din lume care a avut o pregătire dublă, ruso-americană, în perioada războiului rece.
Russell Luis
Schweickart
S-a născut în 25 octombrie 1935, la Neptune, USA. În 1963, a intrat în NASA Group. În 1979 a zburat în cosmos pentru 10 zile. A fost primul cosmonaut din lume care a înconjurat Pămîntul pe orbită. El este cel care, în misiunea Apollo-9, a testat modulul lunar cu care în 1969, s-a realizat prima aselenizare. Împreună, sîntem membri ai unui comitet internațional de studiere a obiectelor care se apropie de Pămînt. Cel mai posibil, primul impact periculos cu un corp ceresc se va produce în 2036, a mărturisit Prunariu.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!