* Paștele a fost
celebrat încă din epoca apostolică
Pastele este cea mai veche si cea mai importanta sarbatoare crestina, fiind celebrata inca din epoca apostolica. Sfintul Apostol Pavel a fost primul care i-a vorbit despre sarbatoarea Pessah, a evreilor, lui Iisus Hristos si i-a indemnat pe crestini sa-l omagieze pe Mintuitor: Iata Hristos, Pastile nostru, S-a jertfit pentru noi; sa praznuim, deci, nu cu aluatul cel vechi, nici cu
aluatul rautatii si al viclesugului, ci cu azimile curatiei si ale adevarului (I Corinteni V, 7-8).
Paștile Crucii
Denumirea de Pasti a fost folosita de primii crestini la comemorarea anuala a Cinei celei de Taina, care avea loc in seara de 13 Nisan (ziua a 13-a a lunii Nisan din calendarul evreiesc) si consta intr-o masa rituala. Aceasta celebrare se substituia vechii mese pascale evreiesti, care marca sarbatoarea azimilor (piinite din faina si apa, care se maninca numai la sarbatori). In primele veacuri ale Crestinatatii, sarbatoarea s-a numit Pastile Crucii si Pastile Invierii. Cu timpul insa, intelesul cuvintului Pasti s-a restrins numai la sarbatoarea Invierii.
Domnul Iisus a înviat și
s-a ridicat din mormînt
În noaptea de sîmbătă spre duminică, Dumnezeu a trimis un înger din cer care a răsturnat piatra de la intrarea în peșteră și Domnul Iisus a înviat și s-a ridicat din mormînt. Soldații de pază s-au cutremurat la vederea Lui și s-au prăbușit la pămînt pierzîndu-și cunoștința. Cînd și-au revenit, au alergat și au povestit preoților cele întîmplate. Aceștia au ținut sfat cu bătrînii și au hotărît: Duceți-vă și spuneți că ucenicii Lui au venit noaptea, pe cînd dormeați și L-au furat. Iar dacă zvonul acesta va ajunge la urechea guvernatorului, îl vom potoli noi și nu veți avea de suferit. Soldații fiind plătiți de bătrîni au făcut întocmai cum au fost învățați.
Iisus s-a arătat
credincioasei Maria
Magdalena
Duminica dimineața, femeile mironosițe împreună cu Maria, mama lui Iisus, au mers la mormînt să îmbălsămeze trupul lui Iisus. Cînd au ajuns acolo au văzut că piatra care acoperea mormîntul era îndepărtată și mormîntul nu mai era păzit. Li s-au arătat femeilor doi îngeri care le-au spus că Iisus a înviat. Ele au plecat să spună ucenicilor vestea cea mare. Petru și Ioan au fost primii care au alergat la mormînt pentru a se convinge că Iisus nu mai este mort. Ei au găsit doar giulgiul cu care fusese înfășurat trupul lui Iisus. Ceilalți ucenici se îndoiau însă că Iisus a înviat cu adevărat, din cauza zvonului lansat de soldații romani. Tot în această zi, Iisus s-a arătat credincioasei Maria Magdalena care l-a recunoscut ca fiu al lui Dumnezeu.
Pace vouă!
Seara, Iisus s-a arătat ucenicilor Săi care se aflau într-o casă încuiată din cetate. Primul cuvînt pe care Iisus l-a adresat ucenicilor după Înviere a fost: Pace vouă!. Pentru a-i convinge că nu este o fantomă, Iisus le-a arătat ucenicilor rănile pe care le avea în palmă și la picioare și a mîncat împreună cu ei. În același timp, Iisus s-a mai arătat în Emaus, un sat aflat în afara Ierusalimului, la doi ucenici. Aceștia nu l-au recunoscut pe Iisus decît
atunci cînd acesta le-a rupt pîinea și a împărțit-o lor. În ziua de Înviere, creștinii se salută cu: Hristos a Înviat! și își răspund cu Adevărat a Înviat!. Acest salut s-a păstrat de 2000 de ani, din dimineața cînd vestea s-a răspîndit din om în om că Iisus a înviat, iar celilalți răspundeau că este adevărat, între-adevăr A Înviat!
Simbolurile Paștelui
LUMÎNAREA DE ÎNVIERE. În noaptea de Înviere fiecare credincios poartă în mînă o lumînare, pe care o va aprinde din lumina adusă de preot de pe masa Sfîntului Altar. Această lumînare este simbolul Învierii, al biruinței vieții asupra morții și a luminii lui Hristos asupra întunericului păcatului.
OUL PICTAT. Ouăle simbolizează mormîntul lui Iisus Hristos, care s-a deschis la Învierea Sa din morți. De aceea, cînd sparg ouăle prin ciocnire, dar și cînd se salută creștinii își spun: Hristos a Înviat! Adevărat a Înviat!. Culoarea roșie a ouălor simbolizează sîngele lui Iisus care s-a scurs pe cruce pentru mîntuirea lumii. Există credința că cei care ciocnesc se întîlnesc pe lumea cealaltă. Ouăle simbolizează și reîntinerirea, primăvara.
PASCA. Se coace numai o dată pe an, de Sfintele Paști. Are o formă rotundă, la mijloc o cruce și este împodobită pe margini cu aluat împletit.
MIELUL. Îl reprezintă pe Iisus Hristos care s-a jertfit pentru păcatele oamenilor și a murit asemeni unui miel nevinovat.
IEPURAȘUL. Prima menționare a iepurașului de Paști apare în Germania, în anul 1590. În unele regiuni din această țară se credea că iepurașul aduce ouăle roșii în Joia Mare și pe cele colorate în noaptea de dinaintea Paștelui. Primele delicatese din aluat dulce sub formă de iepurași au fost realizate tot în Germania, la începutul anilor 1800. Obiceiul s-a răspîndit apoi în toată lumea creștină.
Sîmbăta Mare, zi de întristare și post
Iisus a fost luat de pe cruce de către credinciosul Iosif din Arimateea și de Nicodim și înmormîntat într-un loc păzit de soldații romani. Trupul lui Iisus a fost înfășurat cu un giulgiu nou de in, îmbibat cu mirodenii, după ritualul funebru al iudeilor. Cei doi au așezat trupul lui Iisus în mormînt acoperindu-i fața cu o pînză și astupînd cu o piatră foarte mare gura peșterii. Sîmbăta din Săptămîna Mare este zi de doliu, în care creștinii se roagă și postesc. Este ziua premergătoare Paștelor în care credincioșii se pregătesc să-l întîmpine pe Hristos cel înviat. Conform tradiției creștine, nu se oficiează slujbe în biserici pentru că Hristos, fiind în mormînt, nu poate fi invocat. Seara, femeile împodobesc lăcașurile de rugăciune, îndepărtînd lucrurile de doliu din biserică, pentru a preîntîmpina Învierea.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!