* Teodor Atanasiu a venit la Brașov ca să preia mesajele familiilor pentru militarii din Irak * Ministrul a dăruit copiilor pachete cu dulciuri din partea iepurașului
Cu o întîrziere de aproape o oră, ministrul Apărării Naționale a urcat sprinten scările de la Casa Armatei spre sala în care așteptau zeci de femei și copii nerăbdători. Le-a asigurat pe soții, iubite, părinți și copii că soldații brașoveni o duc bine în Irak, că de Paște vor avea pe masă ouă roșii și cozonac și se vor întoarce cu bine acasă.
Știu că vă
e greu fără ei
În fiecare an, înaintea sărbătorilor de Paște, Ministerul Apărării Naționale organizează întîlniri cu familiile celor aflați departe de țară. Teodor Atanasiu a ales să vină la Brașov, de unde au plecat acum o lună 100 de militari în Irak. Știu că vă e greu fără ei, știu că cei mici simt lipsa tăticilor. De aceea, vreau să stau de vorbă cu toți, să preiau mesajele dumneavoastră către cei dragi și să le transmit în Irak, a promis ministrul. Le-a asigurat pe mame și soții că a trimis deja către soldații brașoveni produsele tradiționale de Paște: ouă roșii, cozonac și alte bunătățuri, ca să simtă cît mai puțin dorul de familii și țară și să sărbătorească creștinește.
Un ministru-ntre neveste
Pentru cei mici, ministrul a adus cadouri din partea iepurașului MApN. I-a întrebat pe fiecare cum îi cheamă, dacă știu unde le sînt tăticii și ce fac ei acolo, în Irak, și le-a dăruit pachete cu dulciuri. La un pahar de vin, a stat de vorbă și a glumit cu brașovencele. A fost întrebat dacă soldaților le e bine. Atanasiu le-a asigurat că în Irak sînt condiții bune, nu ca în Afganistan. Locuiesc în clădiri solide. Cît despre fidelitatea soților, să nu vă fie frică. Sînt cuminți. Acolo, dacă te întîlnești cu o musulmană, a doua zi trebuie s-o iei de nevastă. Prefectul Aurelian Danu a urat și el Sărbători fericite, mulțumind familiilor fiindcă înțeleg situația și le-a îmbărbătat pentru a le mai ușura așteptarea.
Departe, în Basrah
Acum mai bine de o lună, 100 de militari de la Batalionul 21 Vînători de Munte din Predeal au plecat pe frontul din Irak. Printre ei, și două femei. Acolo unde sînt ei, în baza militară multinațională Basrah din sud, vor asigura protecția complexului de clădiri ale ONU și escorta convoaielor în provincie. Deja, la unitatea din Predeal, se pregătesc alți 100 de voluntari care îi vor înlocui, peste șase luni. Misiunea lor nu e deloc ușoară. Pînă acum totul a decurs fără incidente deosebite. Nici măcar căldurile cele mari, de aproape 50 de grade Celsius, nu au venit încă. Singurul necaz e depărtarea de casă. Mai dau telefoane, mai trimit mesaje pe Internet. Dar tot nu-și potolesc dorul de cei dragi. Acum, că vine Paștele, se gîndesc unii la alții mai mult ca oricînd.
Soldăței din Irak
Avem o fetiță de 14 ani și un băiețel de 6 ani. Nu ne-am așteptat să fie așa greu fără el. Dar începem să ne obișnuim. Acum, cînd dă telefon putem să și rîdem, mărturisește Simona, soția comandantului, locotenentul colonel Florin Stan. Are doar 39 de ani, dar e unul din cei mai buni militari ai unității. În cameră stă cu un englez și un japonez. E separat de ceilalți colegi și duce dorul de vorbă românească. Intră pe Internet, citește ziarele din Brașov, ne scrie nouă. I-am trimis și eu o scrisoare. Prima din viața noastră, deși sîntem căsătoriți de 16 ani. I-am pus și un colet, ca de Paște. Dar lui cel mai dor îi e de o ciorbă, spune soția comandantului. Fata lor se pregătește să dea capacitatea și simte lipsa celui care o îndemna să învețe. Cel mic, Laurențiu, și-a făcut un carnețel în care bifează zilele scurse de la plecarea tatălui. Calculez cîte zile au mai rămas pînă mergem în parc să mă dau cu bicicleta, explică puștiul. Cînd se vor întîlni, în septembrie, Laurențiu va fi deja școlar în clasa I. Tati i-a promis că-i aduce niște soldăței din Irak. De jucărie.
Iar l-am visat pe tati
Mihaela a venit la întîlnire cu bebelușul în brațe. Are doar cinci luni și-l cheamă Alexandru. Nu știe exact ce se întîmplă, dar Diana, sora lui de cinci ani, simte că tati lipsește. Să-i spuneți că mi-e dor de el, l-a rugat ea pe ministru. Tot îmi spune: «Mami, iar l-am visat pe tati». Lupta se dă pe două fronturi. El luptă acolo, noi ne zbatem aici. Ce să fac? N-am pe nimeni în Brașov, trebuie să mă încurajez singură, spune Mihaela. Are 27 de ani și, împreună cu copiii și subofițerul Cristian Toma, locuiesc în gazdă. N-avem încă o locuință a noastră. Chiria e mare. Am zis că, după ce se întoarce, o s-o ducem mai bine. Se pare că fără sacrificii nu putem avea o casă a noastră, mărturisește ea. E tare prăpăstioasă. O mistuie grijile și, cînd vorbesc la telefon, nu-și poate stăpîni lacrimile. El zice că e bine, dar Dumnezeu știe dacă e adevărat, spune soția de soldat.
Nici o șansă de retragere
uÎn momentul de față, România a dizlocat în teatrele de conflict din lume circa 2.000 de militari, din care 800 luptă în Irak. Anul acesta nu se pune problema retragerii din Irak, poate la anul. Din toate, doar armata irakiană a dat semne că e cea mai bine pregătită să preia anumite misiuni. Din Afganistan, nici o șansă. În Kosovo, așteptăm să se stabilească statutul provinciei. Poate vom părăsi Bosnia și Herțegovina, a declarat Teodor Atanasiu.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!